Crestere economica de 9% pe hartie, dar ratinguri negative. De unde vine paradoxul?

Contextul extern s-a inrautatit, iar situatia a amplificat vulnerabilitarile tarii in ochii agentiilor de rating, acesta fiind un posibil motiv pentru care Standard&Poor’s a scazut ratingul de tara.

Pe de alta parte, dinamica exporturilor a devansat-o pe cea a importurilor in 2008, ceea ce creeaza perspective pentru limitarea deficitului comercial, factor determinant pentru deficitul de cont curent.

Economia a reusit o crestere spectaculoasa ce ar putea ajunge la finele anului la 9%, un nivel considerat insa de unii analisti economici peste potential (estimat la 6%), cresterea fiind alimentata in principal de consum.

Anul anterior inflatia a urcat pana la 6,57%, mult peste estimari, in principal din cauza secetei care a condus la scumpirea produselor agralimentare. 2008 a fost insa un an agricol bun, ceea ce a permis ca din august sa vedem reinitierea unui trend dezinflationist.

Temerile privind deficitul bugetar sunt mari, in contextul anului electoral, iar multi analisti mizeaza pe un nivel al acestuia in 2008 de peste 3%, ceea ce ar inseamna o evolutie mai slaba ca in 2007, cand nivelul a fost de 2,7% din PIB.

Fluctuatia de pe piata monetara a fost ampla, dar nu a atins pana in prezent cotele din 2007, ceea ce e un punct in plus la capitolul stabilitate financiara. Luand in calcul totii parametrii, a progresat sau nu Romania in 2008 raportat la anul anterior? Sau poate a fost vorba de un regres, ceea ce justifica scaderea ratingului de tara de catre Standard&Poor’s?

In general, opinia analistilor este ca evolutia economiei a fost similara in 2008 raportat la 2007. Majoritatea considera ca nefundamentata decizia S&P, dar spun ca i se pot gasi justificari in situatia globala actuala.

In opinia lui Ionut Dumitru, seful diviziei de cercetare al Raiffeisen Bank Romania, 2008 nu a fost un an mai bun pentru Romania comparativ cu 2007, ci a fost vorba de o evolutie similara.

„Am avut o crestere economica absolut conjuncturala si peste potential, sustinuta in special de consum. Cresterile salariale au fost destul de mari. Consumul creste mult in continuare, cu un avans anual de 14% – 15%”, explica Ionut Dumitru. In plus, considera acesta, cheltuielile realizate de guvern ar putea urca deficitul bugetar la peste 3%.

La randul sau, Adrian Mitroi, membru al asociatiei de analisti financiari CFA Romania, considera ca, daca ar fi sa facem o comparatie intre anul 2007 si 2008, parametrii economici sunt similari.

Acesta isi explica insa opinia prin faptul ca este aproape imposibil ca tintind unul dintre parametrii, economia sa nu fie afectata pe un alt segment. „Daca se vrea diminuarea consumului atunci fara indoiala sunt loviti si agenti economici carora le scad comenzile, deci implicit asistam si la o diminuarea a cresterii economice, iar daca se incurajeaza cresterea economica poate aparea un pericol pentru inflatie”, a comentat acesta.

„Diferenta majora intre 2008 si 2007 este ca mediul economic international este mult mai ostil in prezent”, a spus acesta.

Punctele forte ale economiei in 2008

In ceea ce priveste parcursul inflatiei, acesta a fost fara indoiala bun in acest an, considera reprezentantul CFA. „De altfel, in prioritatile bancii centrale din 2008 cred ca inflatia, prin evolutia sa buna, a devenit un obiectiv secundar. In prim plan s-au aflat stabilitatea financiara si deficitul de cont curent”, considera Adrian Mitroi.

Ionut Dumitru considera insa ca ratarea tintei arata ca nici in acest an evolutia indicelui nu poate fi considerata pozitiva. „Inflatia a atins chiar si valori lunare de 9%, iar anul acesta banca centrala isi va rata din nou tinta”. La randul sau, Radu Craciun, director de investitii in cadrul Interamerican, atrage atentia ca este foarte probabil ca media anuala a inflatiei sa fie mare decat cea din 2007, si asta din cauza parcursului preturilor din primele 7 luni ale anului.

Daca ar fi de scos in evidenta un punct forte al evolutiei economice in 2008, Ionut Dumitru considera ca acesta ar putea fi evolutia deficitului de cont curent, care s-a stabilizat si chiar da semne de reducere.

Reprezentantul CFA Romania considera ca sunt ingrijoratoare insa in special perspectivele evolutiei deficitului, in conditiile in care incetinirea economiilor din statele care sunt principalii parteneri comerciali ai Romaniei inseamna implicit o scadere a exporturilor Romaniei catre aceste state.

„Urmand aceeasi logica se va produce si o scadere a importurilor, dar care va fi mult mai redusa decat cea a exporturilor, pentru ca suntem inca o economie bazata pe consum alimentat majoritar din importuri”, a explicat acesta. In conditiile in care viteza de crestere a exporturilor va fi devansata de cea a importurilor, urmeaza implicit o adancire a deficitului comercial pe care se bazeaza si cel de cont curent.

In plus, remarca Mitroi, „daca ne uitam doar la moneda nationala, vedem ca inca avem un nivel de curs care stimuleaza importurile. Un leu la 3,7 lei/euro este inca un nivel scazut, dar daca am fi vorbit de un curs de 4 lei/euro, atunci cu siguranta ar fi fost o atitudine proexport”.

Daca ar fi sa identifice un punct forte al evolutiei economice din 2008, Adrian Mitroi s-ar opri asupra „comportamentului exemplar al BNR” din aceasta perioada, in special la modul in care aceasta a gestionat problema stabilitatii financiare. Fluctuatiile cursului au fost mult mai putin puternice „ceea ce este excelent, luand in calcul ca aceasta permite predictibilitatea in afaceri, stabilirea unor bugete etc.”, considera reprezentantul CFA.

„Cred ca BNR e un excelent gestionar pentru situatii de boom economic. Va trebui sa vedem cum se comporta cand vom avea de-a face cu incetinirea cresterii. Pana in prezent s-a aratat destul de reticenta cand a fost vorba de scaderi de dobanda”.

Decizia S&P poate fi justificata in contextul actual

Luand in calcul evolutia economica din 2008, analistii considera decizia S&P in privinta scaderii ratingului de tara al Romaniei ca fiind nefundamentata. Mugur Isarescu, guvernatorul bancii centrale, a declarat cu cateva zile in urma ca analiza pe care S&P s-a bazat pentru scaderea ratingului de tara a Romaniei este plina de greseli si ar trebui revizuita.

„Argumentele din raportul lor sunt extrem de subtiri”, susitne Ionut Dumitru. O dovada ca analiza agentiei de rating a fost pripita au fost si reactiile din partea celorlalte doua agentii, Fitch si Moody’s, care au mentionat ca nu vad motive pentru care indicatorii Romaniei ar trebui retrogradati la un nivel sub investment grade.

La randul sau, Adrian Mitroi nu vede in decizia S&P o evaluare pertinenta care justifica scaderea ratingului de tara. Ea atrage totusi atentia asupra unor deficiente reale ale economiei. „Sa ne uitam la punctele slabe pe care le-au indicat. Avem un raport prost credite-depozite la nivelul bancilor, ceea ce inseamna ca suntem inca o economie care nu se autofinanteaza”. In plus, scaderea ratingului va insemna scumpirea finantarilor atat pentru banci, cat si pentru economie.

Radu Craciun, directorul de investitii din cadrul Interamercian, a explicat ca decizia S&P a luat in calcul riscurile care planeaza asupra Romaniei de acum incolo. „In conditiile in care avem de finantat un deficit de cont curent de 14% din PIB, iar imprumuturile externe sunt tot mai scumpe, scaderea ratingului poate fi justificata. S&P a gresit insa cand a coborat ratingul sub investment grade, un nivel pe care nu il mai are nicio tara din UE. Un calificativ similar cu cel al Ungariei, spre exemplu, mi s-ar fi parut mult mai potrivit”, explica acesta.

Scaderea ratingului din partea unei singure agentii nu implica in mod automat scumpirea finantarilor pentru Romania. „Intr-adevar, investitorii straini care plaseaza bani in Romania sunt atenti la ratingurile S&P si Moody’s”, sustine Radu Craciun. „Dar marile banci, spre exemplu, au propriile departamente de analiza pe baza carora iau deciziile investitionale. Oricare ar fi consecintele, anul viitor ar trebui sa reducem cu 2-3 puncte procentuale ponderea deficitului de cont curent in PIB, in conditiile in care nivelul acestuia e mare raportat la alte state europene”.