Cum vede iesirea din recesiune economistul sef al celei mai mari banci locale

DailyBusiness.ro:

Reprezentantii Fondului Monetar International sunt la Bucuresti pentru a analiza acordarea viitoarei transe. Cat de realista credeti ca le mai pare tinta de deficit fixata cu autoritatile, luand in calcul ca am intrat pe deficit bugetar inca de la inceput de an?
Lucian Anghel: In conditiile actuale, deficitul de 5,9% din produsul intern brut (PIB) pentru finalul de an convenit cu FMI este exclus. Cred ca dupa ce misiunea Fondului Monetar International (FMI) va pleca din Romnania, se va agrea un alt deficit, mai ales ca prognoza de crestere economica e mica. Ceea ce e important nu e insa deficitul, ci structura cheltuielilor si cea a veniturilor publice.

DB: Este una din cele mai grele misiuni ale FMI pentru Romania ?
LA: Da, exceptand misiunea in care Fondul nu ne-a acordat transa. Este o misiune dificila, pentru ca sunt lucruri pe care noi am promis ca le facem si nu le-am facut, cum ar fi reducerea cheltuielilor cu sectorul public. Nu e vorba numai de pensii si salarii. Platim foarte mult pe asistenta sociala. Platim foarte mult, raportat la cat suntem capabili sa atragem prin taxe si impozite de a toti romanii.

DB: Cadem in dilema clasica. Incurajam economia sa produca mai mult ca sa creasca veniturile bugetare sau taiem drastic cheltuielile?
LA: Pe termen scurt, pentru a reduce deficitul, poti actiona mai mult asupra cheltuielilor decat asupra veniturilor. Trebuie sa cheltuiesti mai putin. Nu trebuie sa ne asteptam la miracole, ci la masuri nepopulare care vor urma acestei negocieri. Trebuie sa tinem cont si ca 2010 ofera o fereastra de oportunitate pentru solutii nepopulare, pentru ca 2011 va fi in fata unui an electoral.

DB: Daca se fac disponibilizari pentru a reduce costurile, problema pe termen scurt ramane. Ceea ce se scuteste de la salarii, va fi cheltuit pe ajutoarele de somaj. Cum se rezolva aceasta problema ?
LA: Pe termen scurt problema nu se rezolva. Dar a nu reduce cheltuielile ar inseamna o inrautatire dramatica a situatiei pe termen lung. Pentru ca daca se continua asa, nu vom mai avea venituri ca sa acoperim promisiunile politicianiste. Anul trecut plateam 68 de lei pe pensii si salarii din fiecare 100 de lei veniti la bugetul de stat, iar acum platim 78 de lei. Avem un trend crescator. Cred ca este bine sa ne fie mai rau pe termen scurt si mai bine pe termen mediu si lung. Romania trebuie sa aleaga intre cele doua alternative. Mai este de fapt si una de mijloc, suboptimala.

DB: Care este aceasta?
LA: Subfinantarea sistemului medical, care produce exodul medicilor, precum si subfinantarea altor domenii vitale, solutie care este insa o bomba cu ceas. Compensarea medicamentelor este un exemplu de solutie interimara. Nu maresti taxele si impozitele si incerci sa protejezi persoanele defavorizate social prin mijloace care depasesc incasarile la buget. Si atunci, investitii nu se vor face in veci. Nu trebuie sa ne imaginam ca economia o sa mai creasca asa cum a crescut inainte. O sa vedem si cifrele pe trimul trimestru si atunci s-ar putea sa ne mai lamurim cum stau lucrurile cu economia.

DB: Cum estimati ca a evoluat economia in primul trimestru al acestui an?
LA: Nu am inca un raspuns precis, insa cred ca vom intra in zona pozitiva abia in semestrul al doilea.

DB: Statul nu poate urma exemplul altor state pentru a face investitii ce pot fi achitate pe termen lung? Spre exemplu, proiecte public private, programe de garantii care sa incurajeze creditarea spre domeniile economice cheie. De ce nu merg la noi ?
LA: Ar trebui mearga, in alte parti merg. Dar e nevoie de proiecte care sa fie acceptate de banci, dar si de cunostinte, pentru a le dezvolta. Fonduri se gasesc.
[quote=]Anul trecut plateam 68 de lei pe pensii si salarii din fiecare 100 de lei veniti la bugetul de stat, iar acum platim 78 de lei[/quote]
LA: In plus, se poate merge pe linia unor initiative bune de pana acum. Programul Prima Casa a functionat. Problema este ca aceste programe trebuie sa dezvolte economia si sa recladeasca increderea. Consumul se bazeaza pe incredere. Este nevoie de mai multe astfel de proiecte si cat mai repede implementate. Plafonul de garantare il avem aprobat de FMI. Resursele sunt limitate, asa ca trebuie alese domeniile care creeaza dezvoltare pe termen mediu si lung si locuri de munca.

DB: A inceput economia sa-si revina?
LA: Cel mai relevant indicator economic mi se pare acum rata somajului. Cred ca acest indicator este chiar mai important decat produsul intern brut. Atata vreme cat somajul creste, este ingrijorator si reprezinta un indiciu clar ca economia inca sufera. Atata vreme cat vezi ca sectorul privat este inca in criza, deci inca sufera, ai un indiciu ca nu s-a oprit restructurarea. Este important si ca in sectorul public restructurarea se face doar prin reduceri de venituri salariale, iar in cel privat prin somaj, ceea ce este o mare problema. Si asta din cauza greselilor comise in trecut pe partea fiscala. E vorba de anii electorali sau preelectorali. Acum a venit nota de plata.

DB: Cum vi se pare gestionata acum problema finantelor publice? Se poare vorbi de o viziune mai realista?
LA: Pot sa spun ca ministrul Vladescu mi-a castigat admiratia in primele luni de mandat, la aprobarea bugetului, cand se punea in discutie majorarea punctului de pensie. Nu tin minte ca un ministru de-al nostru sa mai fi anuntat public ca isi da demisia daca aceasta propunere se pune in practica. Gestul lui a fost elementul care a blocat aprobarea majorarii. Nu stiu in ce situatie era Romania daca nu aproba atunci un buget. In pus, in mandatul sau am avut eurobondurile, care au fost plasate la un pret exceptional.

DB: De ce?
LA: A fost o fereastra de oportunitate pe care am exploatat-o excelent. In perioada aceea avem un buget aprobat, aveam cateva angajamente luate, se semna primul proiect public privat, o multime de lucruri care aruncau o lumina extrem de pozitiva asupra Romaniei. Am exploatat acea fereastra exact cand a trebuit.

DB: In plus, Finantele negociaza cu bancile randamente de invidiat la titluri, ceea ce scade presiunea pe datoria publica…
LA: Da, acum discutam de dobanzi de 5 si ceva la suta. In curand ne apropiem de nivelul la care au fost plasate eurobondurile in euro. Nu cred insa ca Romania este pregatita sa se finanteze in lei la costuri atat de scazute ca pe piata euro.

DB: Cum va arata PIB-ul la final de an?
LA: Sunt optimist si sper ca anul acesta sa intram in teritoriul pozitiv, respectiv in a doua parte a anului, cand am putea vedea PIB-ul crescand intr-un trimestru in raport cu cel din anul anterior. Prima parte a anului va fi insa foarte dificila.
[quote=]Somajul in crestere este ingrijorator si reprezinta un indiciu clar ca economia inca sufera[/quote]
LA: Va fi mai clar ce va urma pentru Romania cand vom vedea care sunt concluziile acestor negocieri cu FMI si care vor fi concluziile cu reducerea cheltuielilor publice. Daca reducerea cheltuielilor se va face prin disponibilizari, influenta benefica asupra deficitului va fi mai mare, daca se va face prin reducerea veniturilor, atunci influenta va fi mai mica. Iarasi, trebuie vazut daca se va admite o majorare a deficitului pentru cresterea bugetului alocat investitiilor. Asta ar putea afecta pozitiv anumite sectoare: industrii, constructii. Negocierile de acum vor decide soarta Romaniei pe urmatoarea perioada.

DB: Cum ne influenteaza ceea ce se intampla pe plan extern? De exemplu, ultimele date privind Grecia.
LA: Grecia e supusa unor atacuri inclusiv mediatice. Nu exista banca de investitii care sa nu scrie ceva rau de Grecia. La fel se intampla cu Romania anul trecut, se construiau scenarii urate, care uite ca nu s-au intamplat. Cred ca ceea ce intampla cu Grecia are si ceva speculativ la baza. Pericolul este de contagiune, cu alte cuvinte ca ceea ce s-a intamplat in Grecia sa vedem in Portugalia si alte state. Intreaga regiune e putin afectata. Cursul a sarit pana la 4,14 lei/euro. Orice punct slab in zona euro nu ne avantajeaza, pentru ca aceasta zona este principalul nostru partener comercial.

DB:Pe de alta parte, ce se va intampla cu leul cand Fed-ul si Banca Centrala Europeana vor creste dobanzile?
LA: Nu cred ca va fi o problema pentru leu, pentru ca diferentialul de dobanzi (dintre dobanda Fed si cea a BNR) a contat destul de putin in ultimul timp in evolutia valutelor. Leul se deprecia si cand diferentialul era foarte mare, ceea ce inseamna ca acesta mai atenueaza, dar nu poate sa intoarca un trend (in ultimul timp, trendul pentru cursul euro/leu a fost unul de stabilitate n.r.)