De la cutremur la eroarea umana: Centrala de la Cernavoda, o bomba cu ceas?

Avariile de la centrala nucleara din Japonia au readus in atentie o dezbatere extrem de aprinsa in randul specialistilor, cea legata de politica energetica a Romaniei.

Autoritatile au afirmat, in repetate randuri, ca „libertatea” nostra energetica depinde, in mare masura, de dezvoltarea reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda si de posibila constructie a unei noi centrale nucleare. Cat de fezabila este aceasta strategie? Rezultatele economice compenseaza riscurile exploatarii nucleare?

Daca intrebi autoritatile, iti vor spune clar: nu exista niciun risc. La noi nu se poate intampla o situatie similara celei din Japonia, pentru ca in Romania nu pot avea loc cutremure mai mari de 7-7,5 grade pe Richter. Cel din Japonia a avut, potrivit ultimelor date, 9 grade pe Richter.

Pompiliu Budulan, directorul general al Nuclearelectrica, afirma ca, si in conditiile unui cutremur major, reactoarele de la Cernavoda nu ar ceda, pentru ca sunt programate sa reziste la un seism de 8 grade.

Budulan spune ca, si in situatia putin probabil ca in Vrancea sa aiba loc un cutremur de 8 grade, intensitatea ar fi mult mai redusa la Cernavoda.

„In cazul unui cutremur, centrala se opreste in conditii de securitate nucleara, adica se asigura urmatoarele functii: oprirea reactorului, racirea zonei active si monitorizarea parametrilor de securitate nucleara”, afirma Budulan.

„In Japonia, problemele se datoreaza, in mare parte, valului tsunami de peste 9 metri care a inundat centrala de back-up pentru alimentarea circuitelor de racire a pompelor. Cine s-ar fi gandit la o asemenea situatie? „, afirma acesta.

„De acum incolo, cu siguranta, aceasta varianta – a unui val seismic, va fi luata in calcul. Se vor dezvolta noi modele de risc, va fi regandita intreaga strategie de securitate la nivel mondial, nu numai in Japonia”, explica directorul Nuclearelectrica.

Nu toata lumea are, insa, incredere in asigurarile celor care administreaza centrala nucleara. Potrivit unor specialisti, ce-i drept din societatea civila, Cernavoda reprezinta o bomba al carei ceas e vechi si se poate deregla oricand.

[quote=raport Greenpeace]Reactoarele canadiene Candu 6, folosite la Cernavoda, si care ar putea fi folosite si in noua centrala nucleara, prezinta riscuri in exploatare, iar in cazul unui atac terorist sau a unui cutremur, sunt total vulnerabile[/quote]

Este vorba de centrala programata sa fie construita pana in 2030.

Reprezentantii organizatiei cer de ani de zile autoritatilor romane sa renunte la proiectul constructiei reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda si a unei noi centrale.

Principalele riscuri de la Cernavoda

Si alte organizatii avertizeaza asupra riscurilor. Ioana Ciuta, director executiv la Terra Mileniul III, spune ca tehnologia folosita la Cernavoda este depasita tehnic si moral.

[quote=Ioana Ciuta, director executiv Terra]Tehnologia, inclusiv calculatorul central, este din anii ’60[/quote]
„Desi cele doua reactoare par, la prima vedere, destul de noi, primul fiind inaugurat in 1996 iar al doilea in 2007, ele sunt depasite din punct de vedere tehnologic”, a declarat Ciuta.

„Aceeasi tehnologie cumparata de Ceausescu in anii ’70-80 de la canadieni a generat probleme tocmai la sistemul de racire. S-a intamplat in Canada. Acolo, decat sa investeasca in inlocuirea sistemului de racire, ce ar necesita investitii de aproape 1 miliard de dolari si o durata de executie de 1-4 ani, canadienii au preferat sa opreasca productia”, a mai spus reprezentantul Terra Mileniul III.

Greenpeace a trimis guvernului de la Bucuresti, acum doi ani, un studiu realizat de profesorul Gordon Thompson, directorul Institutului pentru Studierea Resurselor si Securitatii din Massachusetts, in care acesta sustine ca au fost identificate o serie de probleme la tehnologia Candu.

„Acelasi design de reactor, care nu indeplineste standardele moderne de siguranta, a determinat explozia de la Cernobal si primul accident nuclear din lume, in anul 1952, la laboratoarele Chalk River”, a declarat expertul.

Oficialii de la Bucuresti au declarat, la vremea respectiva, ca „centrala nucleara de tip Candu de la Cernavoda are un nivel de securitate nucleara corespunzator cerintelor actuale pe plan european si mondial, fapt confirmat in repetate randuri de experti in domeniu”.

Activistii nu cred in asigurarile Nuclearelectrica privind efectele unui cutremur. Gabriel Paun de la Asociatia Agent Gree, fost director de programe la Greenpeace, se intreaba pe ce baza si-au estimat autoritatile previziunile privind intensitate unui posibil cutremur.

„Daca nici japonezii nu au reusit sa prevada acest seism, de unde suntem noi atat de siguri ca nu o sa ni se intample? E un fel de dat in bobi, o tentativa de calmare a temerilor opiniei publice„, afirma Paun.

Expertii reclama si alte doua riscuri, neluate in seama de autoritati – pericolul unei erori umane si cel terorist. „Studiile au aratat ca, de exemplu, daca un avion ar lovi unul dintre reactoare, accidental sau nu, Romania ar fi stearsa de pe harta„, afirma expertul.

Avem alternative la energia nucleara?

Potrivit expertilor de la Greenpeace, Agent Gree si Terra Mileniul III, decat sa investeasca miliarde de dolari intr-o tehnologie riscanta, Romania ar trebui sa isi indrepte atentia catre tehnologiile verzi, de la hidroenergie, la eolian si geotermal.

„O centrala nucleara se construieste in 15 ani. Decat sa investesti 4 miliarde de euro in constructia a doua reactoare si alte 10-15 intr-o noua centrala, mai bine folosesti banii sa construiesti micro-hidrocentrale, parcuri eoliene, solare, sisteme geotermale etc. Se pot instala relativ repede si pot aduce rapid beneficii”, spune Paun.

„In timp ce o lume intreaga pune miza tot mai mult pe energia verde, noi ne cramponam intr-un proiect riscant si cu un viitor indoielnic”, spune Ioana Ciuta, director executiv la Terra Mileniul III.

„Cel mai bun argument este cel oferit de actualitate. Germania a anuntat marti ca va inchide 7 reactoare aflate in functiune de peste 30 de ani. Pana si rusii au anuntat ca se gandesc sa reanalizeze viitorul energiei nucleare”, a mai spus Ciuta.

Potrivit expertilor, decizia Romaniei de a investi in domeniul nuclear e ca o arma cu doua taisuri – am putea scapa, intr-adevar, de importurile de energie, insa crestem si riscul unui posibil incident nuclear cu efecte nedorite.

Romania produce in prezent 1.400 de MW de energie prin intermediul celor doua reactoare nucleare de la Cernavoda. Adica aproape 18% din consumul energetic la nivel national.

Alte doua reactoare ar urma sa fie construite la Cernavoda in urmatorii 4-5 ani. Investitia a fost insa amanata, dupa ce o parte dintre firmele interesate sa contribuie la finantarea proiectului s-au retras.

Daca acestea vor fi construite pana la urma, Romania isi va asigura 50% din necesarul de energie de la Cernavoda.

Impreuna cu capacitatile hidroenergetice, care vor fi modernizate, si cu parcurile eoliene, Romania ar putea ajunge astfel, in viitorii 15-20 ani, sa fie independenta energetic. Iar daca, pana in 2030, va fi construita si a doua centrala, am deveni un exportator net de energie, fapt ce ar aduce Romaniei beneficii importante.

„Energia nucleara este un domeniu cu un urias potential de dezvoltare pe viitor”, a declarat Tudor Serban, secretar de stat in Ministerul Economiei. „In noul climat economic, in care hidrocarburile sunt pe terminate, energia va deveni vitala, iar Romania trebuie sa fie pregatita pentru a face fata noilor realitati”, a mai spus expertul.

O intrebare ramane, insa: cu ce risc?