Efectele deciziilor BNR: Dobanzile la depozite vor pica rapid, reporneste si creditarea

Consiliul de administratie al bancii centrale a decis in sedinta de politica monetara de marti scaderea dobanzii cheie cu 0,5 puncte procentuale, de la 9,5% pe an la 9% pe an, scaderea rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei, de la 18% la lei la 15% pe an, precum si scaderea rezervelor minime pentru pasivele in valuta de la 40% la 35% pe an.

Eliberarea rezervelor minime prin decizia de marti a BNR inseamna punerea la dispozitia bancilor a circa 9 miliarde de lei, , a mentionat pentru DailyBusiness.ro Nicolae Chidesciuc, economistul sef al ING Bank Romania.

Acesta a explicat ca diminuarea rezervelor minime la valuta cu 5 procente va aduce in plus bancilor 1,5 miliarde euro (echivalent al circa 6 mil. lei – n.r.), in timp ce scaderea cu 3 procente a rezervelor minime pentru pasivele in lei presupune eliberarea catre banci a circa 3 miliarde de lei.

Mai mult cu aproape 70% bani pe cardurile Revolut, este record!

Valoarea transferurilor de bani realizate din străinătate spre România, pe carduri Revolut, a depăşit în primul trimestru 570 milioane euro, în creştere cu 68% faţă…

Bitcoin încă atrage pasionaţii de îmbogăţiri rapide. Cea mai cunoscută criptomonedă a revenit pe creştere, la aproape 65.000 de dolari

Bitcoin a înregistrat miercuri cea mai bună zi a sa din martie, după inflaţia sub aşteptări din SUA, în aprilie. Pe de altă parte, un…

El considera ca diminuarea rezervelor va avea un impact asupra pietei bancare, care s-ar putea traduce printr-o usoara crestere a creditarii, catre finalul anului.

In opinia sa, cel mai probabil, disponibilitatile in lei eliberate de banca centrala se vor indrepta mai intai spre finantarea statului, prin achizitia de tilturi de stat, si mai apoi spre finantarea economiei.

In ceea ce priveste sumele in euro, acestea este probabil sa se indrepte tot spre finantarea statului, in conditiile in care guvernul a anuntat ca are in vedere organizarea unei emisiuni de titluri de stat pe piata externa, iar abia mai apoi spre finantarea companiilor.

Totodata, atrage atentia Chidesciuc, este posibil ca bancile locale sa trimita fondurile in valuta spre bancile mama, in conditiile in care acestea vor putea plasa la randamente mai bune in exterior, decat pe plan intern.

Reprezentantul ING Bank a atras atentia ca marea problema in privinta plasarii fondurilor in valuta pe plan intern este aceea ca nu exista cerere solvabila pentru credite.

Si Dan Pascariu, presedintele Consiliului de Supraveghere al bancii Unicredit Tiriac, considera ca cererea scazuta este intr-adevar marea problema cu care se confrunta bancile. In plus, dintre cei care solicita credite, putini sunt solvabili, adica se incadreaza pentru imprumuturi.

Cererea de credite este foarte mica in conditiile in care companiile si-au redus activitatea, ceea ce a condus automat la scaderea nevoii de finantare, atat pentru activitatea curenta, cat si pentru investitii.

Pascariu nu exclude insa ca excesul de lichiditate din piata, impreuna cu scaderea dobanzii cheie, sa conduca la scaderea dobanzilor de pe piata bancara.

Cererea scazuta de credite pare a fi totodata cauzata de un cerc vicios, in care bancile s-au bagat singure, considera Adrian Vasilescu, consilierul lui Mugur Isarescu, guvernatorul BNR. Acesta a atras recent atentia ca bancile nu pot plasa banii catre debitori tocmai pentru ca sunt „prea scumpi”, asa incat nici populatia si nici companiile nu se califica pentru imprumuturi.

Or, nivelurile mari ale dobanzilor la credite au fost generate tocmai de faptul ca bancile, in goana dupa lichiditati, au crescut foarte mult dobanzile la depozite, asa incat au fost nevoite sa fixeze dobanzile la credite la valori si mai mari, pentru a iesi in castig.

Asa se face ca, paradoxal, pe piata bancara exista si in prezent dobanzi la depozite de circa 14-15% pe an. Paradoxul consta in faptul ca bancile au insa acces la credite de la banca centrala, la dobanzi de 9,5%, asa incat aparent nu ar fi nevoite sa atraga resurse la costuri de 14-15%.

Rozalia Pal, economistul sef al bancii Unicredit Tiriac, atrage insa atentia ca lichiditatea de pe piata bancara nu a fost niciodata la un nivel confortabil, in conditiile in care banii pe care i-au primit bancile s-au dus catre finantarea statului, prin achizitia de titluri de la Ministerul de Finante.

Tocmai de aceea, Rozalia Pal considera ca eliberarea de rezerve minime, care va conduce automat la cresterea lichiditatii pe piata bancara, ar putea sa conduca la cresterea creditarii.

Foarte importanta pentru scaderea dobanzilor la credite ar fi insa diminuarea mai accentuata a dobanzii cheie, care ar face ca dobanzile la care se imprumuta bancile pe piata interbancara sa scada in mod similar.

Economistul sef al UniCredit Tiriac a anticipat si ca dobanzile la depozite vor cunoaste in viitorul apropiat o scadere semnificativa. De altfel, un trend descendent la dobanzile la depozite s-a observat si in ultimul timp, cand majoritatea institutiilor bancare din piata au anuntat diminuarea randamentelor oferite.

Scaderea bonificatiilor la depozite, precum si asteptatele reduceri de dobanda cheie, pot incuraja creditarea in cea de-a doua parte a anului.

Consultantul financiar Bogdan Baltazar a anticipat marti ca am putea vedea un nivel de 7,5% pe an pentru dobanda cheie in decembrie.