Efectul benefic al crizei americane asupra Romaniei: inhibarea consumului

Economiile tarilor emergente arata mult mai bine acum decat in urma cu 10 ani, in conditiile in care deficitele externe sunt mult diminuate, iar ratingurile s-au imbunatatit, a afirmat Radu Craciun, directorul de investitii al asiguratorului Interamerican, in cadrul unei conferinte organizate marti de Finmedia.

Pe de alta parte, analistul financiar atrage atentia ca multinationalele afectate de criza americana ar putea sa recurga, in incercarea de a diminua costurile, la relocare de personal, luand in calcul tarile emergente.

Si raportat la criza de lichiditate mondiala, situatia financiara a Romaniei este destul de stabila, sustine Craciun. El atrage atentia ca „la actorii bancari, spre exemplu, starea lichiditatii e diferita, daca ar fi sa luam in calcul dobanzile la depozite in lei, in unele cazuri de 7% pe an, iar in altele de pana la 11% pe an. Dar la nivel de sistem nu exista o lipsa de lichiditate, daca ar fi sa consideram nivelul rezervelor minime, destul de mare”.

Un indiciu ca efectul crizei nu se resimte puternic la nivelul Romaniei consta in ratele mari de crestere ale consumului (10%), creditelor (crestere anuala de peste 60%) si pretului imobilelor (cresteri anuale de circa 100%).

„Chiar daca efectul crizei mondiale s-ar traduce la noi printr-o incetinire a acestor cresteri, putem spune ca influenta este chiar salutara, luand in calcul faptul ca un consum in exces alimenteaza deficitele externe”, a mai spus Radu Craciun.

Opinia analistului financiar de la Interamerican este sustinuta si de alti specialisti. „Cand vorbim de o decelerare a cresterii economice, de la 7-8% pe an la 5 sau 5,5% pe an, pe seama scaderii consumului, e chiar bine. Important este ca diminuarea cresterii sa nu se produca pe fondul scaderii investitiilor”, a spus Rozalia Pal, economistul sef al banci UniCredit Tiriac.

Aceasta considera ca astfel se creeaza perspectivele unei cresteri economice sanatoase, deoarece nu se mai incurajeaza consumul peste posibilitati, care acum pune in pericol stabilitatea financiara a romanilor.

Liviu Voinea, directorul general al Grupului de Economie Aplicata, sustine insa ca scaderea consumului trebuie sa fie un rezultat dirijat.

„Daca pana acum corectiile externe, constand in deprecierea leului si cresterea costului la credite, au avut un aport substantial la diminuarea cererii, acum trebuie sa lucram la factorii interni, in special la politica fiscala si cea monetara”, sustine Voinea.

Alti analisti financiari atrag insa atentia asupra unei posibile reaprinderi a crizei financiare, asa cum s-a intamplat in anii 1989-1991.

„Piata financiara mondiala trece acum printr-o perioada de acalmie, careia i-a dat tonul interventia Fed-ului (sistemul de banci centrale americane) pentru salvarea bancii Bear Stearns”, a spus Alexandru Chidesciuc, senior economistul ING Bank Romania.

„Dar daca facem o paralela intre criza americana a creditelor si cea a pietelor financiare din anul ’89, atunci observam ca si acolo a existat o perioada de calm, de circa 6 luni, dupa care lucrurile s-au inrautatit”, a mai aratat Chidesciuc.

Acesta estimeaza ca avansul economiei in zona euro ar putea incetini in ultimele doua trimestre ale lui 2008. „La nivelul Europei sunt asteptate scaderi de preturi la case, fenomen care in cele din urma va lovi si in sistemul bancar”, a atras atentia Chidesciuc.

Totodata, in conditiile in care dobanzile practicate de bancile comerciale sunt peste cele ale bancilor centrale, institutiile financiare ar putea avea acces tot mai greu la finantari, sustine economistul ING Bank Romania.

Dincolo de efectele crizei mondiale asupra Romaniei, in urma crizei americane, jucatorii din economie nu trebuie sa faca abstractie de concluziile ce se trag din criza americana, sustine Valentin Lazea, economsitul sef al bancii centrale.

„Bancile, ca si companiile, au de invatat din criza americana faptul ca in exercitiile de testare la conditii extreme trebuie sa ia in calcul perspective mult mai pesimiste ca pana acum, dar si faptul ca riscul de lichiditate nu trebuie subapreciat, iar politica de provizionare este foarte importanta”.