FMI avertizează: România riscă retrogradarea ratingului suveran din cauza deficitelor fiscale și a consolidării bugetare

Deficitele duble s-au adâncit, pe măsură ce creșterea deficitului fiscal a contribuit la lărgirea deficitului de cont curent. Reziliența sistemului bancar s-a îmbunătățit datorită bilanțurilor mai solide, notează FMI.

Consiliul Executiv al Fondului Monetar Internațional (FMI) a încheiat Consultarea prevăzută la Articolul IV cu România în data de 7 noiembrie 2025.  Autoritățile au consimțit la publicarea Raportului personalului care a fost pregătit pentru această consultare în data de 14  noiembrie 2025.

Prognoza de creștere economică pentru 2025–2026

Reprezentanții FMI estimează că economia României va crește treptat cu 1,0% în 2025 și cu 1,4% în 2026, în contextul consolidării fiscale necesare pentru a aborda deficitele duble aflate în creștere.

Inflația generală, care a urcat la 9,9% (an/an) în septembrie 2025 după eliminarea plafonului la prețul energiei electrice și majorarea TVA, este de așteptat să rămână temporar ridicată până la mijlocul anului 2026, revenind în intervalul de toleranță al BNR până la sfârșitul anului 2026.

Riscurile economice pentru România

Riscurile la adresa perspectivelor economice sunt orientate în jos pentru creștere și în sus pentru inflație. O eventuală retrogradare a ratingului de credit suveran rămâne un risc, pe fondul preocupărilor legate de execuția consolidării fiscale planificate pentru 2025–26 și de sustenabilitatea finanțelor publice, având în vedere deficitul fiscal încă ridicat.

Impactul proiectelor UE și ajustarea fiscală

Pe partea pozitivă, implementarea puternică a ajustării fiscale și a proiectelor de investiții finanțate de UE ar putea întări sentimentul investitorilor și reduce primele de risc mai rapid decât se estimează, conducând la investiții private și creștere mai mari.

Risc asupra inflației și așteptările salariale

Creșterea salariilor mai puternică decât se așteaptă, posibil generată de inflația generală temporar ridicată, ar putea face ca așteptările inflaționiste să devină neancorate și să întârzie normalizarea prognozată a inflației de bază.

Aprecierea FMI asupra reformelor fiscale 2025–26

Directorii executivi ai FMI au salutat recentul pachet major de reforme fiscale adoptat pentru 2025‑26 și consideră că reprezintă un pas important în abordarea deficitelor duble în creștere. În contextul unei consolidări fiscale necesare și al riscurilor orientate în jos, directorii FMI au subliniat importanța mixului adecvat de politici și a reformelor structurale ambițioase pentru a sprijini creșterea economică, restabili sustenabilitatea fiscală și asigura stabilitatea financiară.

Importanța execuției consolidării fiscale

Reprezentanții FMI au accentuat importanța execuției integrale a consolidării fiscale planificate pentru 2025–26, urmată de ajustări suplimentare pe termen mediu, pentru a consolida încrederea pieței și a garanta sustenabilitatea fiscală.

Reforma fiscală pe termen mediu

Pentru a facilita o consolidare fiscală favorabilă creșterii economice și echității, ei au considerat că reforma fiscală ulterioară pe termen mediu ar trebui să urmărească mobilizarea veniturilor, îmbunătățirea echității, consolidarea stimulentelor pentru muncă și menținerea atractivității pentru investițiile de capital.

Prudență în aplicarea măsurilor fiscale și reforme structurale

Câțiva directori au recomandat prudență în aplicarea noilor măsuri fiscale pentru a evita afectarea suplimentară a cererii interne. Directorii au recomandat continuarea eforturilor în reformele structurale fiscale, inclusiv în managementul finanțelor publice, pentru a îmbunătăți guvernanța fiscală și eficiența cheltuielilor.

Abordarea monetară prudentă și flexibilitatea cursului de schimb

Directorii care fac parte din Consiliul Executiv al Fondului Monetar Internațional (FMI) au convenit că reapariția presiunilor inflaționiste impune o abordare prudentă a politicii monetare, pentru a asigura revenirea inflației în intervalul de toleranță. Ei au recomandat ca reducerea ratei de politică monetară să reînceapă doar după ce creșterea salariilor și a prețurilor se moderează sustenabil.

Reprezentanții FMI au menționat că o creștere treptată, pe termen mediu, a flexibilității cursului de schimb ar spori reziliența economiei la șocuri; totuși, unii directori au recomandat prudență în perioada imediată, având în vedere expunerea valutară considerabilă a României.

Consolidarea sectorului financiar și gestionarea riscurilor bancare

Directorii FMI au salutat consolidarea solidității sectorului financiar, datorată bilanțurilor bancare mai puternice. Totuși, având în vedere expunerea crescută a băncilor la datorie suverană, creșterea robustă a creditului de consum și volumul considerabil de credite valutare nehedjate, ei au subliniat necesitatea continuării monitorizării calității activelor, testării lichidității și consolidării capacității de gestionare a crizelor.

Experții au recomandat ca autoritățile să fie pregătite să recalibreze politicile macroprudențiale și să continue consolidarea cadrului de prevenire a spălării banilor și finanțării terorismului (AML/CFT).

Reforme structurale și fonduri UE

Directorii FMI au subliniat importanța avansării reformelor structurale în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNNR) și a îmbunătățirii managementului investițiilor publice pentru a valorifica fondurile disponibile din Uniunea Europeană. Aceste reforme, împreună cu utilizarea integrală a fondurilor UE, vor spori potențialul de creștere pe termen mediu și vor sprijini consolidarea fiscală și echilibrarea externă.

Citește și: România a obținut aprobarea pentru revizuirea PNRR: peste 10 miliarde de euro până la final de 2026

Guvernanță, investiții și atractivitatea României

Reformele de guvernanță, inclusiv o mai bună gestionare a sectorului mare de întreprinderi de stat și o predictibilitate mai mare a reglementărilor, sunt critice pentru a consolida atractivitatea României pentru investiții. Creșterea participării forței de muncă prin investiții în capitalul uman ar ajuta la atenuarea efectelor unui context demografic nefavorabil.

Tranziția planificată a României către o economie cu emisii reduse de carbon, împreună cu finalizarea Uniunii Energetice la nivelul UE, vor contribui la consolidarea securității energetice.

Citește și: Deficitul comercial al României urcă la aproape 24,5 miliarde de euro după primele nouă luni din 2025