Isarescu da peste nas managerilor: Competitivitatea este pentru voi un mister ce s-a adancit in timp, ca intr-o poezie de Blaga

Firmele romanesti se afla acum in prima faza a competitivitatii

, aceea bazata pe „factori”, adica pe resurse naturale si pe forta de munca ieftina, crede Misu Negritoiu, director general al ING Bank Romania.

Competitia pe piata locala este slaba si se poarta in special la nivel de preturi, nu de tehnologii. Negritoiu a dat exemplul industrei textile locale care nu s-a reinventat deloc in ultimul timp: „La noi nici macar tiparele hainelor nu se schimba”.
[quote=Lucian Blaga]Eu nu strivesc corola de minuni a lumii / Si nu ucid cu mintea tainele ce le-ntalnesc in calea mea[/quote]
Dincolo de pretul scazut, firmele exportatoare au incercat sa isi creeze un avantaj din cursul de schimb, prin influentarea politicii monetare a bancii centrale. In 2006-2007, cand cursul se aprecia, exportatorii au venit in fata BNR scandand „Isarescu nu uita, banca nu este a ta”, somand institutia sa intervina ca sa deprecieze leul, isi aminteste Mugur Isarescu, guvernatorul BNR.

Doar cu sprijinul bancii centrale si al autoritatilor, firmele nu pot deveni insa mai competitive, sustine Negritoiu. Ultimii ani au venit cu cresteri mari de salarii, asa incat forta de munca ieftina nu mai este un atu pentru firmele locale.

Prin urmare, ele va trebui sa faca pasul spre stadiul urmator: sa obtina competitivitate prin investitii si inovatie. Ca sa evolueze, firmele au nevoie de schimbarea strategiei, a modelului de business, spune Negritoiu. El sustine ca actuala criza economica a deschis pentru firme o fereastra de oportunitate. Multe companii au disparut, iar resursele s-au ieftinit.

Apelul la inovatie este o cheie a cresterii competitivitatii, „insa in prezent legatura dintre institutele de cercetare si firme e aproape inexistenta”, a completat seful ING.

Totodata, ca sa se dezvolte si sa poata beneficia cum se cuvine si de politica monetara, economia are nevoie sa functioneze „ca un cerc virtuos, nu ca un cerc vicios”, spune guvernatorul.

El a dat exemplul economiei Germaniei, care a reusit in anii ’80 sa fie competitiva pe un fond de apreciere agresiva a marcii fata de euro. Desi in mod normal exporturile ar fi trebuit sa fie afectate negativ de cursul care se aprecia, managerii de firme au reusit sa foloseasca moneda puternica in folosul lor. „Marca se aprecia, iar exporturile cresteau, pentru ca firmele se retehnologizau ieftin”, a explicat guvernatorul.

Marea Britanie, a completat el, a ales alt model, cel al incurajarii exporturilor prin deprecierea cursului, insa deficitele externe ale tarii au ramas la fel de mari, din cauza functionarii vicioase a economiei.

Competitivitatea a ramas un concept „complex, care are multe fatete, multa filosofie”, iar in ultimii anii conceptului „i-a sporit misterul”, crede guvernatorul. El spune ca firmele reactioneaza ca si cum ar fi in versul unei poezii de Blaga. Guvernatorul se referea probabil la „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii”, poezie in care apar versurile „nu ucid cu mintea tainele, ce le-ntalnesc in calea mea” si „tot ce-i neinteles se schimba-n neintelesuri si mai mari”.

Unde suntem acum? Elena Iorga, consilier in directia studii economice din cadrul BNR, semnaleaza ca Romania are cea mai redusa cota de piata a exporturilor in randul statelor din regiune, cu exceptia Bulgariei. Slovacia, Cehia, Ungaria si Polonia au cote mai mari.

Cu toate acestea, cota de piata a crescut dupa perioada aderarii intr-un ritm mai accelerat decat la celelalte tari din regiune. Firmele exportatoare si-au imbunatatit tehnologia, in special prin investitii straine directe.

Elena Iorga mai spune, pe de alta parte, ca firmele locale stau prost la capitolul inovatie: doar 30% din companiile din industria prelucratoare realizeaza activitati de acest tip.