Isi intoarce BNR fata de la indatoratii in valuta si lasa euro sa atinga 4,7 lei in toamna?

In timp ce unii analisti mizeaza pe deprecierea leului pana la 4,7 lei/euro in toamna, ca urmare a unei politici monetare mai relaxate, altii, desi la randul lor sustinatori ai unei politici monetare mai ingaduitoare, cred ca moneda si-a terminat deja resursele de depreciere.

Unii dintre sustinatorii ideii ca leul se va deprecia in toamna sunt reprezentantii ING Bank Romania, care se asteapta la o cotatie 4,7 lei/euro, in al treilea trimestru al anului, acesta urmand sa fie maximul de depreciere atins de leu in 2009. La randul lor, specialistii Unicredit prevad ca leul se va deprecia pana la un curs de 4,5 lei/euro la finele anului. Totodata, analistii Danske Bank considera ca leul va cunoaste o depreciere accentuata in al treilea trimestru al anului, nivelul maxim al cotatiei urmand sa ajunga la 4,7 lei/euro. In T1 2010 cotatia ar urma chiar sa atinga 4,8 lei/euro.

Cursul stabilit miercuri de BNR a fost de 4,16 lei/euro.

Ce inseamna un leu mai slab?

Un efect al deprecierii acute a leului, pana la 4,7 lei/euro, ar fi scaderea importurilor, un leu mai slab insemnand implicit scumpirea produselor care intra in tara, o situatie pe care atat guvernantii cat si BNR-ul au declarat in multe randuri in trecut ca si-o doresc, pentru a se diminua consumul.

Totodata, pentru indatoratii in valuta, cresterea cotatiei de la 4,2 la 4,7 lei/euro, ar inseamna automat cresterea ratelor cu 11%, doar prin efectul deprecierii. Pentru cei care au contractat creditele in urma cu 2 ani, cresterea cursului se va adauga altor scumpiri anterioare ale ratelor, de circa 35% (cat a fost deprecierea leului de la nivelul maxim de 3,1 lei/euro pana in prezent). Chiar daca deprecierea ar putea fi de scurta durata, socul cresterii bruste a cursului ar putea trimite o parte din indatorati in incapacitate de plata.

Dispunand de banii de la Fondul Monetar International (acordati tocmai pentru a da posibilitatea bancii centrale sa intervina pe piata valutara pentru a proteja leul n.r.), banca centrala are posibilitatea de a apara un anumit nivel de curs, in situatia in care investitorii speculativi ar pune presiune pe deprecierea leului. Care ar fi motivele care putea determina institutia sa lase deci cotatia sa urce la 4,7 – 4,8 lei/euro?

Potrivit lui Nicolae Chidesciuc, economist sef al ING Bank Romania, moneda nationala ar urma sa se deprecieze in toamna datorita politicii financiare mai relaxate a BNR si a operatiunilor de piata efectuate de aceasta.

„Cred ca, pentru a ajuta economia, BNR va recurge in continuare la relaxarea politicii monetare, in conditiile in care o politica fiscala mai putin constrangatoare iese din discutie, dat fiind nivelul mare al deficitului bugetar”, sustine Chidesciuc.

Mai precis, in conditiile actuale, este extrem de greu ca autoritatile sa mai ajute economia prin scaderea impozitelor. In schimb, BNR ar putea da un suflu nou economiei, prin relaxarea politicii monetare.

Rozalia Pal, economistul sef al UniCredit Tiriac Bank, mizeaza la randul sau pe relaxarea in continuare a politicii monetare.

Un pas in acest sens a facut miercuri banca centrala care a decis in cadrul sedintei de politica monetara sa scada dobanda cheie de la 10 la 9,5%, depasind anticiparile analistilor locali, a caror majoritate miza pe mentinerea dobanzii cheie.

Cum se ajunge insa de la politica monetara relaxata la scaderea leului? Cresterea disponibilitatilor in moneda nationala ale bancilor ar avea ca efect micsorarea dobanzilor de pe piata monetara, ceea ce ar face din leu o moneda mult mai putin atractiva pentru investitori, si ar conduce la deprecierea monedei, explica Nicolae Chidesciuc.

Chidesciuc atrage atentia ca, prin relaxarea politicii monetare, BNR ar ajuta si romanii care au contractat credite in lei, creditele in moneda nationala fiind principalul segment de unde provin restantele bancilor. „De cand a inceput criza, costurile la creditele in lei au crescut cel mai mult. Ar fi timpul ca banca centrala sa se gandeasca la acesti creditori”, a spus Chidesciuc.

Scaderea dobanzilor de pe piata interbancara ar permite astfel debitorilor in lei care au credite cu dobanzi variabile legate de indicele Robor sa beneficieze de scaderea dobanzilor la imprumuturi si implicit a ratelor achitate lunar. Daca dobanzile de pe piata interbancara ar urma evolutia anticipata de analist pentru dobanda cheie (care ar urma sa scada de la 9,5% cat este in prezent pana la circa 9% la finele anului), atunci debitorii in lei ar avea de beneficiat de pe urma acestor masuri ale BNR de ieftiniri ale creditelor cu 2-3% din scaderea dobanzilor (in prezent, dobanzile interbancare fiind de circa 11-12% pe an).

Ce ar putea deci alege BNR? Sa lase sa creasca in mod ingrijorator ratele debitorilor in valuta sau sa mentina ridicate dobanzile interbancare, in detrimentul indatoratilor in lei? Argumentele care sustin ca BNR va apara un anumit nivel de curs, eventual apropiat de cel actual, pentru a ii proteja pe debitorii in valuta, par mai puternice.

Exista insa si voci in radul analistilor locali care considera ca este posibila atat o relaxare a politicii monetare cat si, concomitent, o intarire a leului. Un exemplu este Raiffeisen Bank, care a estimat pentru finele lui 2009 un nivel de 4,1 lei/euro, chiar in conditiile in care BNR va relaxa politica monetara.

Cu ajutorul acordului cu FMI, Romania va avea resurse pentru a veni in sprijinul leului, a declarat Ionut Dumitru, economistul sef al Raiffeisen Bank.

Ramane de vazut insa ce curs este pregatita sa apere banca centrala. O depreciere acuta a leului pare cel putin la fel de probabila ca si o scumpire a leului. O serie de analisti estimau la jumatatea anului trecut un curs de 4 lei/euro pentru decembrie 2008, care parea uluitor pentru romanii obisnuiti cu evolutia din ultimii ani a monedei. La 31 decembrie 2008 un euro se vindea deja cu 3,98 lei, iar in ianuarie cursul atingea maximul istoric, de 4,3127 lei/euro.