Orban: Lucrarile la Canalul Dunare-Bucuresti vor fi reluate in 2009

Ludovic Orban, ministrul Transporturilor, a declarat joi ca lucrarile ar putea fi finalizate in maxim 3 ani, dupa reactualizarea studiului de fezabilitate. Constructia canalului, oprita in 1990, ar putea fi realizata in parteneriat public-privat. In acest sens, au fost demarate discutii cu firme din Germania, Olanda si Franta.

„Lucrarea a fost preluata de Ministerul Transporturilor (MT) de la Ministerul Mediului si vom face toate demersurile la rectificarea bugetara pentru a initia studiul de fezabilitate. Exista 3 variante de finantare. Una este de la bugetul de stat, fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeana (UE), sau concesiune”, a spus Ludovic Orban.

Transportul pe apa, mai ieftin decat cel pe uscat

Principalul considerent ce sta la baza constructiei canalului Dunare-Bucuresti este dat de transportul de marfuri pe apa, cu mult mai ieftin decat cel pe uscat.

Ovidiu Cupsa, directorul general al Companiei Nationale Administratia Canalelor Navigabile Constanta, a afirmat ca odata construit, canalul va putea opera un volum de 20 milioane tone de marfa pe an. El crede ca investitia se va amortiza in circa 15 ani. In prezent, canalul este realizat in proportie de 70%.

„Banii pentru constructia proiectului ar putea fi asigurati din fonduri europene, accesate de entitati private sau de stat. Proiectul este cat se poate de fezabil, in actuala conjunctura economica”, a spus Cupsa.

Oamenii de afaceri, dincolo de scepticismul aproape reflex pe care il manifesta fata de demararea unui mega-proiect care depinde de autoritati, considera ca investitia ar fi benefica pentru business-ul autohton.

„Sa iti transporti marfurile pe apa de la Bucuresti pana in mijlocul Europei, pe Dunare, sau pana la Marea Neagra, ar costa incomparabil mai putin decat pe calea ferata sau cu mijloace de transport rutier”, a declarat anterior, pentru DailyBusiness, Florin Pogonaru, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR).

Printre firmele cele mai interesate de a exploata un astfel de proiect ar fi grupul Renault, care a cerut de mai multe ori autoritatilor romane sa asigure o cale de transport mai eficienta pentru exportul de automobile. Mai nou si Ford, care va incepe productia la Craiova, este interesata de o cale de transport ieftina spre porturile de la Marea Neagra.

Un alt beneficiar important ar fi segmentul de retail, avand in vedere cresterea importanta a cifrei de afaceri din comertul bucurestean si zonele adiacente.

„Transformarea Bucurestiului in port la Marea Neagra nu este o gluma, ci un proiect eficient, care in conditiile scumpirii transportului, odata cu cresterea pretului la petrol, devine o varianta fezabila”, a declarat, anterior, pentru DailyBusiness, Antonel Tanase, secretar de stat in Ministerul Transporturilor.

O idee veche de 80 de ani

Lucrarile la canalul Dunare-Bucuresti au inceput in 1986, pe baza unui proiect realizat in 1982 de Institutul de Proiectari pentru Transporturi Auto, Navale si Aeriene (IPTANA).

Ideea constructiei canalului este insa foarte veche, datand inca din 1929, cand Parlamentul Romaniei a adoptat chiar o lege speciala pentru construirea canalului Arges-Bucuresti-Dunare.

Constructia a inceput insa abia in Epoca de Aur, imediat dupa finalizarea canalului Dunare – Marea Neagra. Pana in 1990 s-au realizat peste 70% din lucrari, insa imediat dupa revolutie, proiectul a fost abandonat, iar in 1994 a intrat oficial in conservare.

Pana atunci, pe cei 73 de kilometri cat avea canalul, cu 80 de metri latime minima la baza si 4,5 metri adancime minima, se realizasera 5 ecluze cu locuri de acostament pentru nave si 4 noduri hidrotehnice. In prezent, singurul functional este Mihailesti-Cornetu.