Portretul-robot al firmei cu sanse mari sa intre in insolventa

De asemenea, e vorba de companii care au crescut rapid, prin achizitii si nu prin dezvoltare organica, si de cele care s-au finantat cu credite pe termen scurt, vizand insa investitii pe termen lung. Astfel, creantele se acumuleaza, iar firmele ajung in imposibilitate de plata.

„De multe ori, firma si-a diversificat activitatea si s-a extins spre sectoare noi, nerelationate cu business-ul de baza”, deci relativ greu de controlat, a explicat aceasta. Totodata, foarte expuse problemelor financiare sunt companiile unde exista dependenta fata de un singur client sau furnizor.

Ce poate face o firma care intra in incapacitate de plata? Legea prevede ca, in cazul in care compania are o datorie de peste 30.000 de lei de la scadenta careia s-a scurs o perioada de 30 de zile, administratorul are doua variante: sa depuna cererea de insolventa sau sa ceara restructurare voluntara, proces care, daca are succes, evita aparitia in instanta.

De ce ar fi de preferat sa nu ajungi la tribunal? Pe langa motivul evident, acela al imaginii afectate, unele din secretele comerciale nu mai pot fi protejate daca documentele sunt cerute in instanta. Un alt dezavantaj este ca, odata ajunsa in tribunal, compania risca sa nu mai fie primita la licitatiile publice, desi legea nu interzice expres acest lucru, spune Geanina Oancea, senior manager la firma de contabilitate si audit BDO Conti.

Astfel, in conditiile in care managementul considera ca exista sanse reale pentru reorganizare, firma ar trebui sa ceara intrarea in restructructurare voluntara, si sa evite insolventa, spune Speranta Munteanu de la PwC.

„Aceasta presupune ca datoriile actuale sa se reesaloneze intr-o maniera sustenabila”, a declarat Munteanu.

In schimb, eficienta procesului de reorganizare depinde de grupul de creditori, in conditiile in care acestia trebuie sa fie dispusi sa accepte intarzierile de plata generate de prelungirea situatiei.

Care sunt firmele candidate la restructurare voluntara? In opinia Sperantei Munteanu, acestea sunt companiile care au un numar mare de banci in randul creditorilor, in conditiile in care bancile prefera ca acele companii la care au creante sa nu intre in insolventa, din cauza provizioanelor pe care vor fi obligate sa le constituie pentru creantele companiei.

Totodata, pot apela la restructurare voluntara acele companii „care au o structura juridica mai complexa, de genul firmelor multinationale, pentru care deschiderea procedurii de insolventa este foarte complicata”.

In schimb, atrage atentia reprezentanta PwC, restructurarea are dezavantajul de a dura foarte mult, deoarece din ziua in care se declanseaza procedura pana cand se intocmeste dosarul de reorganizare trec cel putin 170 de zile, ceea ce poate ridica oarecare probleme debitorului, care trebuie sa grabeasca plata datoriilor catre creditor.

In situatia in care companiile nu au sanse de restructurare voluntara, atunci trebuie sa ceara intrarea in insolventa. Ultimele luni au adus modificari ale legislatiei care se refera la drepturile companiilor intrate in insoventa, prin care situatia lor s-a imbunatatit, a spus Lorena Stoian, de la firma de avocatura Deleanu Vasile si Asociatii.

Astfel, potrivit noilor prevederi, odata cu intrarea in insolventa se suspenda actiunile judiciare din partea creditorilor. In plus, furnizorii de utilitati nu mai au posibilitatea de a suspenda livrarea serviciilor catre firma, in situatia in care exista creante nerecuperate. In cazul in care firma are datornici la randul sau, recuperarea propriilor creante se va face cu scutirea de la plata taxelor judiciare de timbru, a completat Lorena Stoian.

Dupa intrarea in insolventa, compania va intra fie in reorganizare judiciara, fie in faliment, in functie de decizia instantei.

Declaratiile au fost facute in cadrul unei conferinte economice organizate joi de ZF.