Presa \”mimoza\” si patronatele \”trancanitoare\” umfla preturile, acuza Isarescu

Isarescu a avut joi, in cadrul unei conferinte a Bancii Nationale a Romaniei (BNR), una din cele mai virulente interventii antipresa.

El a condamnat discursul public, care de multe ori deviaza de la fagasul normal, si pe care „media il incurajeaza pentru ca vrea rating”.

Guvernatorul a dat exemplul estimarilor exegerate pe care unii sefi de patronate, pe care i-a numit „trancalai”, le-au facut in legatura cu cresterea preturilor imediat dupa majorarea TVA. In opinia sefului bancii centrale, astfel de interventii nu fac altceva decat sa incurajeze tensiunile inflationiste.

„Cresc preturile la pui, vii sau morti, cu 20-30 % (anuntau sefii de patronate n.r.). Pana si eu m-am speriat”, a spus Isarescu. Implicit, a declarat guvernatorul, asemenea afirmatii lasau de presupus ca granita cu Ungaria s-a inchis si „ca nu mai putem importa nici de acolo mai ieftin”.

Desi par inofensive, toate aceste stiri au un efect negativ asupra inflatiei, pentru ca transmit un semnal negativ investitorilor. Acestia ne finanteaza mai scump, ceea ce se simte imediat in preturi, crede Isarescu. In plus, prin asemenea discursuri patronatele isi pregatesc terenul pentru cresterea preturilor care la noi se majoreaza exagerat fata de piata europeana.

In opinia guvernatorului, cel putin 0,2 puncte procentuale din inflatie provin din exagerarile care apar in presa, pe care acesta a numit-o „mimoza publica”, pentru ca putina lume indrazneste sa o critice.

Alte 0,2 puncte in plus la inflatie vin din cosul de consum, care nu respecta obiceiurile de cheltuiala al romanului. Potrivit lui Isarescu, Institutul National de Statistica a inclus ponderi exagerate ale tigarilor si alimentelor in cosul de consum, ambele categorii de produse avand mare potential inflationist.

Guvernatorul a atras atentia ca, potrivit INS, romanii directioneaza cea mai mare parte din cheltuielile de consum catre alimente, din acest punct de vedere fiind „lideri” in Europa. Inadvertentele statistice „costa” inflatia la final de an si au un aport de cel putin 0,2 puncte la valoarea totala a acesteia.

Pe de alta parte, desi cererea este redusa, la noi preturile evolueaza contrar fata de alte tari, si in loc sa scada, se majoreaza. Isarescu a dat ca exemplu preturile la combustibil, care au evoluat divergent fata de tarifele internationale, ceea ce arata dorinta de profit exagerata a companiilor locale.

In fine, factorul major care a influentat inflatia in acest an si a facut obiectivul BNR de netins pentru 2010, a fost majorarea TVA, care a avut un aport de cel putin 2,4 puncte procentuale. Mai mult, influenta acestui factor asupra cresterii preturilor nu s-a incheiat, avertizeaza seful bancii centrale.

Toate aceste cauze vor conduce la o inflatie de circa 8,2% la final de an, deci cu peste 3,7 puncte fata de tinta BNR, de 3,5% plus minus 1 punct procentual. In 2010, BNR va rata tinta de inflatie, asa cum se intampla de trei ani incoace. Anul trecut, de vina pentru ratarea tintei au fost majorarile de accize la tigari, acum doi ani cresterile de curs, iar sirul poate continua, sustine guvernatorul.

Toate „efectele adverse” prezentate de Isarescu sunt insa ingrediente normale ale unei societati in tranzitie. Mai devreme mai tarziu, toate statele europene au fost nevoite sa se alinieze regimului de accize de pe piata, iar fluctuatii de curs au existat pe toate pietele emergente.

Guvernatorul continua insa sa fixeze tinte ambitioase pentru inflatie. El a declarat ca la jumatatea anului viitor, cresterea preturilor se va inscrie in tinta fixata de banca centrala.

Astfel, dupa o tinta de 3,5% in acest an, pentru 2011 si 2012 BNR a fixat o tinta de doar 3%, urmand ca din 2013 nivelul sa coboare la 2,5%. Pentru fiecare an, intervalul de variatie este de plus minus 1 punct procentual. Isarescu a subliniat ca Romania este obligata sa coboare inflatia pentru a reusi sa indeplineasca cerintele europene legate de adoptarea euro.

Ceea ce pierde din vedere guvernatorul este ca tinta BNR isi pierde valoarea de reper pentru economie. Mai precis, companiile se plang de multe ori ca ar avea nevoie de o estimare corecta a cresterii preturilor, care sa le permita sa isi planifice afacerile.