Profilul României în 2023: abuz de pensii speciale și participare scăzută în piața muncii. Ionuț Dumitru: „ Stimulentele pentru a munci sunt slabe”

Oamenii nu participă suficient în piața muncii, iar mai mult de atât, unii dintre ei aleg să facă abuz de pensiile speciale, încă de la o vârstă mică, susține economica.net. Ionuț Dumitru a vorbit despre această situație, iar profilul statului român în anul 2023 este reprezentat de foarte mulți angajați care lucrează pe salariul minim pe economie, mai exact, 1.7 din 5 milioane de persoane care plătesc taxe și impozite.

Piața muncii din România este în pericol

Economistul șef Raiffeisen Bank a vorbit și a descris în mai multe rânduri situația pe care România trebuie să o confrunte la ora actuală. Ionuț Dumitru susține că este o problemă gravă în piața muncii, mai ales la nivel structural. Participarea este una redusă, iar acest lucru poate fi explicat prin stimulentele mici.

Dumitru a vorbit inclusiv despre abuzul pe care îl fac oamenii în ceea ce privește pensiile speciale, la care se înscriu mult prea devreme. La celălalt pol, angajații lucrează pe salariul minim pe economie, mai exact, 1.7 milioane. Economistul șef Raiffeisen Bank a menționat că, pentru rezolvarea dificultăților din piața muncii, trebuie să se implementeze o nouă reformă pentru sistemul de pensii, dar mai ales, este necesară regândirea stimulentelor fiscale.

„Avem o problemă serioasă în piaţa muncii, o problemă structurală. Avem o participare prea mică la activitatea economică. Stimulentele pentru a munci sunt slabe. Avem un abuz de pensii speciale la vârste foarte mici, oameni care ies la pensie prea repede, pentru care statul a cheltuit resurse însemnate pentru a-i pregăti permiţându-le însă să iasă la pensie probabil în vârful vieţii lor profesionale, la 45 de ani – 50 de ani.

Avem prea puţini salariaţi şi multe alte forme de venit mult mai avantajoase din punct de vedere fiscal. A se vedea PFA, PFI, drepturi de autor, venituri salariale mascate în dividende la microîntreprinderi. Avem, de asemenea, multă muncă la negru. Foarte mulţi salariaţi cu salariu minim pe economie.

Este de necrezut să ai 1,7 milioane sau chiar mai mult de salariaţi cu salariul minim pe economie, din 5 milioane şi ceva de salariaţi plătitori de taxe şi impozite. De ce avem această pondere mare a salariaţilor cu minimum pe economie, probabil şi din motiv că mulţi dintre aceşti salariaţi primesc plăţi suplimentare la negru din dividende pe care compania le retrage la un cost fiscal mult mai mic decât dacă le-ar plăti pe statul de plată.

Rezolvarea problemelor din piaţa muncii, aş spune nu neapărat în ordinea importanţei, ar însemna o reformă serioasă în sistemul de pensii în general şi stimularea prelungirii vieţii active, regândirea din temelii a sistemului de pensii speciale, care astăzi este un abuz din multe puncte de vedere, şi regândirea stimulentelor fiscale”, declară Dumitru.

Te-ar putea interesa și următorul subiect: Prognoza îmbucurătoare lansată de Ionuţ Dumitru, economist-şef al Raiffeisen Bank: „Inflaţia va ajunge la 7,5% la finalul lui 2023”

În cele ce urmează, economistul a vorbit despre importanța reducerii taxelor pentru munca salarială, chiar dacă acest lucru înseamnă că ele trebuie să fie crescute în alte segmente. Dumitru a menționat că există multe forme pe care le-am putea considera ieftine din punct de vedere fiscal. Acesta a menționat că o altă problemă pe care statul român trebuie să o confrunte se referă la lipsa de disciplină financiară, având în vedere că unele firme nu se bucură de cifre satisfăcătoare.

Informațiile transmise de economist arată că, la nivelul populației cuprinse între vârstele 15 și 64, activitatea din piața muncii este de 65%. Pe segmentul de vârstă 55 – 64%, doar 46% activează, fiind cea mai mică pondere identificată la nivel european. Dumitru explică situația prin intermediul numărului mare de persoane care aleg să se pensioneze de la vârste foarte mici. În ceea ce privește situația financiară pentru fiecare județ, economistul a afirmat că cifrele obținute în 2019 arată că Bucureștiul este cel mai bogat oraș al statului român.

„Judeţele care aleargă cel mai rapid în convergenţa reală sunt Bucureşti, Cluj, Timiş, Alba, Sălaj, Tulcea şi Sibiu. Judeţele care au pierdut cel mai mult în poziţionarea relativă faţă de media naţională Covasna, Ilfov, Constanţa, Harghita, Mureş, Galaţi, Vrancea, Bihor şi Bacău. Avem practic o Românie a extremelor. Avem o ţară a extremelor.

Avem regiunea Bucureşti – Ilfov care la scară europeană este pe locul 14 din 242 de regiuni după clasificarea NUTS II regională la nivelul Uniunii Europene, cu un nivel al PIB per capita, încă o dată Bucureşti + Ilfov 164% din media Uniunii Europene. Un astfel de nivel este peste regiuni precum Stuttgart, Viena, Bremen, Koln.

Adică ai spune că avem un nivel de dezvoltare economică foarte înalt. Pe de altă parte avem şi regiunea de Nord Est a ţării pe aceeaşi clasificare, care este doar la 46% din media Uniunii Europene, la coada clasamentului, pe locul 226 din 242 de regiuni la scară europeană”, declară Dumitru.

Citește și: Economist șef Raiffeisen:„Degeaba visăm la școli, spitale și autostrăzi dacă nu avem resurse și le și cheltuim prost pe alea pe care le avem”