Recesiunea bate la usa: Guvernul intra in cea mai dificila saptamana

Noul guvern are in fata o misiune dificila, poate cea mai complicata din ultimii 10 ani. Datele de la Ministerul Finantelor arata ca ultimul trimestru al anului trecut a fost un adevarat „cosmar” din punct de vedere al incasarilor, iar luna ianuarie nu arata deloc bine, in visteria statului intrand doar foarte putini bani.

Analistii spun ca daca datele Institutului National de Statistica vor arata o scadere economica in intervalul octombrie-decembrie 2008, iar primele trei luni din 2009 vor urma acelasi trend, Romania se va afla, practic, in recesiune.

„In trimestrul IV am asistat deja la un prim trimestru de contractie a economiei Romaniei raportat la T3 din 2008. In conditiile in care adoptarea bugetului intarzie, iar masurile anti-criza se lasa asteptate, s-ar putea ca si acest prim trimestru din 2009 sa indice o contractie in raport cu trimestrul IV 2008. Iar asta inseamna recesiune”, declara analistul economic Andrei Radulescu, de la Target Capital Management.

„Romania are putine sanse sa evite recesiunea in 2009”, sustin, de altfel, si analistii de la ING Bank. Intr-un raport publicat saptamana trecuta, ei au estimat ca, urmare a inrautatirii situatiei din comert, a productiei industriale si a constructiilor, produsul intern brut ar urma sa inregistreze o scadere de 3,5%.

„Economia Romaniei va scadea cu 3,5% in 2009, fiind cea mai pronuntata scadere din zona EEMEA (Europa de Est, Orientul Mijlociu si Africa – n.r.) dupa Ucraina, ceea ce ne face sa estimam ca sunt putine sanse ca Romania sa evite recesiunea in 2009″, spun analistii ING.

Va reusi Boc sa salveze economia?

Premierul Emil Boc este insa sigur ca Romania va evita recesiunea. Chiar daca in randul scepticilor s-a inscris, saptamana trecuta, inclusiv Comisia Europeana, care a prognozat un deficit bugetar de 7,5% in acest an, Executivul crede ca va reusi sa tina in frau deficitul la 2% si sa asigure inclusiv o crestere economica de 2 procente. Pe ce se bazeaza?

„Cheltuieli mai putine, masuri menite sa stimuleze incasarea veniturilor la bugetul de stat si atragerea fondurilor europene”, a explicat ministrul Finantelor, Gheorghe Pogea. Toate acestea vor fi prevazute in bugetul de stat, ce ar urma sa fie aprobat in aceasta saptamana. In aceeasi sedinta va fi prezentat si pachetul de masuri anti-criza.

Un plan despre care toata lumea vorbeste, dar pe care nimeni nu l-a vazut pana acum intr-o forma concreta, spun oamenii de afaceri, nemultumiti de intarzierea, spune ei, nepermisa a masurilor luate pentru sprijinirea economiei. Desi au avut mai multe discutii cu oficialii din MF, solutiile concrete pentru relansarea economiei raman inca la nivel de discutii. Astazi, liderii PD-L si PSD vor discuta, din nou, despre aceste masuri, iar maine reprezentantii guvernului vor avea o noua intalnire cu reprezentantii mediului de afaceri.

„Guvernul nu are, in acest moment, nicio solutie concreta privind stimularea economiei. Am discutat cu reprezentantii ministerului Finantelor, dar au fost numai discutii generale. Nu ne-a fost prezentata nicio masura care sa contina termene, surse de finantare, etc.”, a declarat Ioan Cezar Coraci, presedintele Uniunii Generale a Industriasilor din Romania.

Potrivit surselor de la Palatul Victoria, se stie insa ca guvernul pregateste un asemenea plan, ce vizeaza nu mai putin de 74 de masuri anti-criza. Cei care le-au vazut spun ca multe dintre ele sunt absurde, neadaptate contextului actual sau imposibil de pus in practica.

„Ce am vazut pana acum sunt numai fraze pe hartie, fara niciun fundament. Bine, spui ca vrei sa stimulezi constructiile, dar nu spui nimic de cum vrei sa faci asta – surse de finantare, modalitati de licitatie, proiecte prioritare”, spune Cristian Parvan, secretarul general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri.

„Am vazut in schimb propuneri expirate, daca le pot spune asa. Supra-impozitarea veniturilor exceptionale. Era o masura buna anul trecut, cand Petrom facea profituri spectaculoase pe urma cresterii pretului petrolului. Acum insa, in conditiile crizei, am putea spune ca orice firma care face profit poate fi considerat exceptional”, a mai spus omul de afaceri.

In fata criticilor, ministrul Gheorghe Pogea a declarat ca intarzierile in adoptarea unui pachet de masuri anti-criza se datoreaza complexitatii contextului si tin de necesitatea unei viziuni unitare a politicilor economice in aceasta perioada.

„Vrem sa analizam foarte bine toate datele, sa calculam de doua ori, si sa taiem odata si bine”, a spus Pogea. ” Nu ne putem permite sa luam decizii care sa nu aiba o aplicabilitate imediata si efectele pe care ni le dorim”, a declarat Pogea.

Pana ce masurile anti-criza si proiectul de buget vor fi aprobate, guvernul incearca sa taie din cheltuielile aparatului de stat. In sedinta de guvern de joi, executivul a decis reducerea numarului salariatilor din aparatul de stat cu 20% (2.000 angajati). Anterior, a incercat, fara succes, sa elimine o parte din cheltuielile salariale din administratie.

Specialistii spun ca aceste masuri sunt insignifiante in comparatie cu amploarea crizei.

„Cu astfel de masuri, e greu sa reusesti sa eviti recesiunea, in conditiile in care, in alte tari s-a ajuns la al doilea sau chiar al treilea pachet de masuri anti-criza”, a declarat presedintele Asociatiei Nationale a Exportatorilor si Importatorilor din Romania (ANEIR), Mihai Ionescu.

Mihai Tanasescu, reprezentantul Romaniei la FMI, spune ca, in aceasta perioada, este esentiala o informare exacta asupra dimensiunii crizei din Romania, pentru ca bugetul si masurile anti-criza sa fie coordonate, iar o eventuala discutie pentru o finantare externa, de la FMI sau orice alta institutie internationala, sa plece de la date cat mai actualizate cu putinta.

„In saptamanile urmatoare vor trebui cumulate foarte multe date, atat din sectorul public, cat si din cel privat, de la banci, datoriile companiilor”, a explicat Tanasescu si a adaugat ca la sfarsitul vizitei pe care o vor face reprezentantii FMI in Romania la sfarsitul lui ianuarie vor trebui sa aiba „o imagine mult mai clara despre economia Romaniei„.

In timp ce guvernul de la Bucuresti isi cauta inca datele necesare pentru a trece la masuri concrete, valul de ingrijorare la nivel international castiga in amploare.

Comisarul european pentru industrie Guenter Verheugen, a declarat, dupa anuntul oficial al intrarii economiei Marii Britanii in recesiune, ca recesiunea a cuprins tot mai mult economia europeana, in contextul in care al patrulea trimestru din 2008 a fost unul „catastrofal”.

„Datele pe care Comisia Europeana (CE) le va prezenta saptamana viitoare (in aceasta saptamana – n.r.) vor arata, din pacate, ca recesiunea s-a adancit„, a spus Verheugen la postul german de radio DeutschlandFunk.

Directorul FMI, Dominique Strauss-Kahn s-a aratat astfel ingrijorat ca tot mai multe tari vor avea nevoie de sprijin financiar din parte Fondului, in contextul crizei financiare mondiale.

„Ma tem, si sper sa nu se intample asa, ca tot mai multe tari, nu numai din Europa de Est, vor avea nevoie de sprijin”,a declarat Strauss-Kahn, intr-un interviu acordat BBC.