Reuters: Europa emergenta se pregateste pentru contagiune cu scuturile de aparare ridicate

Regiunea este mai bine pregatita din punct de vedere bugetar, iar cele mai
mari riscuri sunt retragerile de capital si impactul asupra comertului, se arata
in articolul citat de Mediafax.

In pofida acordului de saptamana trecuta pentru sustinerea Greciei, persista
dubiile legate de solvabilitatea tarilor periferice din zona euro si
incertitudinile legate de capacitatea politicienilor americani de a ajunge la
un acord de reducere a deficitului bugetar si crestere a limitei de indatorare,
ceea ce a adus investitorii la limita rabdarii.

Dupa prabusirea Lehman Brothers, in 2008, vanzarea activelor riscante a dus
la reducerea cu un sfert a valorii valutelor din Europa Centrala si de Est fata
de euro, iar randamentele obligatiunilor au atins maxime multianuale.
Liniile de credit catre multe banci au fost inchise, iar Letonia, Romania si
Ungaria au fost nevoite sa accepte programe internationale de sprijin
financiar.

Toate tarile din regiune, cu exceptia Poloniei, au intrat in
recesiune.
De aceasta data, tarile din regiune, pornind de la Marea Baltica pana la
Marea Neagra, sunt mai bine pregatite, dupa ce si-au asigurat finantare pentru
situatii de urgenta, au redus deficitele bugetare si au luat masuri preventive
anticriza.
Dar canalele de contagiune, respectiv finantarea statelor, sectoarele bancare,
iesirile de capital sicomertul, reprezinta inca pericole.
„Va fi un efect de contagiune in Europa Centrala. Problema este pe ce
canale. Totul va depinde de cum evolueaza criza din zona euro”, a declarat
Neil Shearing, analist la Capital Economics.
Pericolul imediat este ca inrautatirea situatiei in periferia zonei euro sau
un default (incapacitate de plata) al Statelor Unite sa determine investitorii
sa renunte la activele riscante, ceea ce ar urca randamentele obligatiunilor si
ar duce la deprecierea monedelor.
Un eveniment similar dupa prabusirea Lehman a sters 30% din valoarea
zlotului in raport cu euro si a urcat randamentul obligatiunilor ungare pe
termen de doi ani la 14,25% de la 8,6% inaintea crizei.

„In cel mai pesimist scenariu, in care obligatiunile SUA se vor prabusi
dupa retrogradarea ratingului, impactul ar putea fi la fel de grav ca in
2008”, a declarat Nigel Rendell, analist la RBS.
Din luna mai, leul s-a depreciat cu 3,7%, iar zlotul cu aproape 2% fata de
euro, dar randamentele obligatiunilor sunt in multe cazuri sub cele ale tarilor
periferice din zona euro.
Costul asigurarii obligatiunilor italiene pe termen de cinci ani a crescut
cu 1,1 puncte procentuale, la 2,81%, de la 1 iulie, dar in cazul Romaniei acest
cost a urcat cu doar 0,01 puncte, la 2,36%, iar in cazul Poloniei cu 0,16
puncte, la 1,65%.

Autoritatile din aceste state au avertizat ca vor riposta.
Reprezentantii bancii centrale poloneze au aratat ca vor interveni sa sustina
zlotul. iar Ministerul de Finante a anuntat ca ar putea vinde euro pe piata
deschisa, in acelasi scop.
Banca centrala din Ungaria a mentinut marti dobanda de politica monetara la
nivelul de 6%, din cauza riscurilor din zona euro, iar analistii se asteapta ca
rata sa ramana la acest nivel pana la sfarsitul anului.

Analistii cred ca aceste masuri de aparate pot limita pagubele, daca situatiile
din SUA si zona euro se inrautatesc.
Regiunea este mai bine aparata fata de riscurile de finantare ale tarilor si
cele bancare, ca urmare a nivelului relativ scazut al datoriilor si a masurilor
de austeritate menite sa reduca deficitele bugetare aproape de pragul de 3%
prevazut in legislatia europeana.

Polonia, Romania, Lituania, Letonia si Bulgaria vor sa atinga aceasta limita
anul viitor, iar Cehia in 2013, in timp ce Estonia si Ungaria se asteapta la
excedente in acest an.
Polonia si Romania au incheiat acorduri preventive de finantare cu FMI, pe
care le pot accesa in caz de nevoie, iar Ungaria, care a nationalizat in acest
an fondurile private de pensii, dispune de rezerve.
La fel si Bulgaria, sub forma unor economii de 2,7 miliarde de euro
constituite inainte de criza.

„Teoretic, aceste tari nu sufera in privinta solvabilitatii datoriilor,
au un nivel redus la datoriilor si mai mult spatiu de manevra fiscala pentru a
suporta costurile”, a declarat Tim Ash, sef al departamentului de
cercetare pentru Europa Centrala al RBS.
Aceste sisteme de aparare pot ajuta guvernele sa isi sustina sectoarele
bancare.
Romania si Bulgaria sunt cele mai expuse, intrucat bancile din Grecia
reprezinta 17%, respectiv 28% din sectoarele lor bancare.
Bancile din Ungaria sunt afectate de creditele neperformante, dupa ce
forintul s-a depreciat cu 11% fata de francul elvetian, din luna mai.

„Sectoarele bancare sunt mici si in cel mai pesimist scenariu nu vor
afecta situatia financiara a tarilor”, crede Ash.
In privinta comertului, cu exporturi care reprezinta 70% din productia anuala,
Ungaria si Cehia nu prea au ce face pentru a compensa scaderea cererii
mondiale.

Agata Urbanksa, analist la ING, a explicat ca majoritatea instrumentelor de
protectie fata de contagiunea crizei sunt rezultatul consolidarii bugetare prin
masuri de austeritate care au mentinut somajul ridicat si salariile la nivele
scazute, factori care au influentat negativ cererea interna.
In conditiile incetinirii dezvoltarii mondiale in acest an si a scaderii
cererii pentru exporturi in zona euro, perspectivele ca Europa Centrala si de
Est sa continue cu un avans economic de 3%-4% sunt reduse, cred analistii.