„Marsul Egiptului spre libertate politica nu face decat sa inceapa”, scrie Wall Street Journal. „Dar acest nou Egipt este cea mai buna ocazie dupa 11 septembrie de a schimba lumea araba sclerozata si ar trebui ca egiptenii si prietenii lor sa profite de ea”.
Washington Post considera ca SUA si celelate tari occidentale ar trebui sa inceapa sa faca presiuni asupra militarilor egipteni: „Puterea (militara) ar putea decide o foaie de parcurs spre democratie si alegeri”.
Potrivit cotidianului britanic The Times, caderea lui Mubarak aduce „bucurie, speranta si libertate Egiptului, dar si amenintarea incertitudinii si schimbarii intr-o regiune volatila”.
The Daily Telegraph se arata insa mai prudent: „Sa nu aveti nici o indoiala, ceea ce este salutat ca un triumf al poporului este o preluare a puterii militara”. Demisia lui Mubarak „poate marca debutul crizei tarii, nu sfarsitul ei”, avertizeaza cotidianul.
The Independent constata ca armata este de acum la conducere. „Totul depinde acum de maniera in care armata va utiliza puterea”, scrie ziarul, amintind ca, „din nefericire”, precedentele sugereaza ca regimurile militare pot fi la fel de reticente privind cedarea puterii ca si presedintii autocrati.
La Tunis, presa se intreaba de asemenea: „Cine este la rand?”.
„Presedintele-dictator (Mubarak) a inteles in sfarsit ca nici o forta, oricat de puternica ar fi, nu se poate opune vointei poporului. Din pacate pentru el, a inteles prea tarziu si nu a asimilat lectia tunisiana foarte recenta”, relateaza cotidianul citat de Mediafax.ro