Nivelul de încredere al românilor în ONG-uri se menține stabil la 50%, dar percepția impactului direct rămâne limitată

Studiul, parte a unei serii de cercetări sociologice derulate între 2010 și 2025, arată că românii consideră ONG-urile esențiale pentru funcționarea unei democrații, chiar dacă impactul acestora asupra vieții cotidiene este resimțit mai puțin.

„Este important că nivelul de încredere rămâne stabil, într-o societate marcată de polarizare, iar o majoritate semnificativă dintre români consideră că o societate democratică nu poate funcționa fără ONG-uri. În același timp, este încă mult de lucru pentru ca impactul organizațiilor să fie resimțit mai larg și mai direct”, a declarat Ionuț Sibian, Director Executiv al FDSC.

Potrivit datelor BOSC 2025, încrederea în ONG-uri este mai ridicată decât în alte forme de reprezentare sau asociere publică

Organizațiile neguvernamentale sunt creditate cu un nivel de încredere de 49%, comparativ cu sindicatele (36%) și partidele politice (19%), în timp ce Biserica rămâne instituția cu cel mai mare nivel de încredere, 81%.

Nivelul de încredere este mai ridicat în rândul femeilor, tinerilor între 18 și 44 de ani, persoanelor cu studii superioare, locuitorilor din orașe mari și celor din regiunea Moldova.

Majoritatea respondenților consideră că ONG-urile joacă un rol esențial în societate

63% sunt de acord că acestea se implică acolo unde statul nu reușește să producă schimbări, iar 62% consideră că o democrație nu poate funcționa fără organizații neguvernamentale. Analizele statistice ale BOSC 2025 arată că încrederea este corelată cu percepția indispensabilității ONG-urilor pentru democrație, în timp ce teoriile conspiraționiste și viziunile autohtonești se asociază cu un nivel scăzut de încredere.

„Cifrele arată că ONG-urile sunt percepute ca relevante pentru democrație și că interacțiunea cu ele a crescut, dar o mare parte din populație nu simte un impact direct în viața de zi cu zi”, explică Mircea Kivu, coordonator al Barometrului.

În ceea ce privește impactul, aproape jumătate dintre respondenți consideră că ONG-urile influențează pozitiv calitatea vieții beneficiarilor direcți, dar 62% afirmă că nu simt nicio influență asupra propriei vieți.

ONG-urile sunt percepute ca având un impact mai mare la nivel local decât la nivel național, iar un sfert dintre respondenți consideră că acestea urmăresc interesele generale ale societății. Această percepție – „fac bine, dar nu mie” – explică parțial nivelul relativ redus de implicare civică formală.

Două treimi dintre români (66%) declară că au interacționat cu o organizație neguvernamentală, cel mai frecvent prin expunerea la materiale informative (55%).

Proporția celor care au făcut donații a crescut la 29%, în special în rândul tinerilor, persoanelor cu studii superioare și locuitorilor din orașe mari. Aproape două treimi din populația adultă cunosc posibilitatea redirecționării a 3,5% din impozitul pe venit, iar 42% declară că au folosit acest mecanism, dintre care 18% au redirecționat fondurile către ONG-uri.

Tinerii sunt mai activi și în forme de implicare civică non-caritabilă, precum demonstrații publice, voluntariat și activism instituțional

Segmentul cel mai activ este reprezentat de tinerii cu studii superioare din orașe mari și din zona București–Ilfov, care participă inclusiv la susținerea presei independente, deși la nivel general fenomenul rămâne marginal: 4% dintre români au donat pentru un ziar, o revistă sau o publicație online în ultimele 12 luni.

În ceea ce privește implicarea formală, 35% dintre adulți declară că fac parte dintr-o formă de asociere, dar doar 12% sunt membri ai unui ONG, iar 8% plătesc cotizație.

Cele mai răspândite forme de asociere rămân casele de ajutor reciproc, urmate de organizațiile religioase. Studiul identifică patru dimensiuni ale implicării civice: caritate, activism militant, activism instituțional și voluntariat, cel mai frecvent prin donații.

BOSC 2025 relevă și așteptările publicului față de rolul ONG-urilor ca watchdog: aproximativ 80% susțin misiunile testate – sprijinirea persoanelor aflate în nevoie, organizarea oamenilor pentru acțiuni comune, verificarea modului de acțiune al guvernanților și contribuția la elaborarea legilor.

Cea mai pronunțată așteptare, exprimată de 52% dintre respondenți, este ca ONG-urile să monitorizeze activitatea guvernanților, mai ales în rândul femeilor și persoanelor între 30 și 44 de ani.

Barometrul BOSC 2025 a fost realizat între 15–25 octombrie 2025 pe un eșantion național de 1.017 persoane adulte, prin interviuri telefonice CATI, cu o marjă maximă de eroare de ±3,1 puncte procentuale. Studiul face parte din programul Acceleratorului Schimbării Sociale, inițiativă FDSC și ARC, sprijinită de OMV Petrom și Iulian Stanciu.