România, codașa UE la procentul companiilor care folosesc inteligența artificială. De ce se întâmplă asta

Statutul pe care îl are România, de codașă a UE la capitolul digitalizării companiilor, este confirmat de cea mai recentă ediție a publicației interactive Digitalizarea în Europa.

Pare paradoxal, dar acesta este adevărul. Deși avem una dintre cele mai rapide conexiuni la internet din lume, companiile rămân, în general, reticente când vine vorba despre digitalizare.

Cauzele acestei stări de fapt sunt lipsa investițiilor, educația digitală scăzută, birocrația, formarea profesională limitată și numărul redus de specialiști IT, notează termene.ro.

La nivelul Uniunii Europene, progresele privind digitalizarea sunt semnificative, iar cifrele demonstrează asta.

• 72 la sută dintre utilizatorii de internet folosesc servicii de online banking (față de 56 la sută în 2014)
• 24 la sută dintre companiile UE realizează vânzări online
• peste 10 milioane de europeni lucrează ca specialiști în tehnologia informației și comunicațiilor (ITC), ceea ce înseamnă 5 la sută din totalul angajaților

Citește și Se scumpesc consolele Xbox și jocurile video. Care este motivul

Sursa citată detaliază cauzele pentru care România se află în subsolul clasamentului UE privind digitalizarea.

1.Lipsa investițiilor în tehnologii moderne

Majoritatea IMM-urilor din România evită investițiile în digitalizare din cauza lipsei de fonduri sau a unei planificări strategice pe termen lung. Tehnologii precum AI, cloud computing, automatizare sau vânzările online sunt percepute ca „lux”, nu ca necesitate.

2.Educația digitală deficitară

Doar 56 la sută dintre cetățenii UE au competențe digitale de bază sau peste medie. În România, acest procent este și mai mic. Lipsa competențelor în rândul angajaților face ca multe firme să evite implementarea soluțiilor digitale, de teama incapacității de a le gestiona.

3.Birocrația și lipsa de încredere

Procesele administrative complicate, lipsa sprijinului concret și neîncrederea în sistemele digitale descurajează antreprenorii să digitalizeze procesele interne. Mulți încă preferă facturarea manuală, contractele pe hârtie și interacțiunile fizice.

4.Slaba implicare a companiilor în formarea angajaților

La nivelul UE, 22 la sută dintre firme oferă cursuri de perfecționare în competențe digitale. În Finlanda, acest procent ajunge la 38 la sută. În România, numărul este nesemnificativ. Lipsa formării în domeniul IT reduce competitivitatea și capacitatea de adaptare a afacerilor.

5.Ponderea scăzută a specialiștilor ITC

Doar 3 la sută dintre angajații români lucrează în IT, față de 9 la sută în Suedia și 8 la sută în Finlanda și Luxemburg. Deși România are un potențial ridicat (cu multe universități tehnice și o diaspora IT valoroasă), mulți specialiști aleg să lucreze în străinătate sau pentru companii externe, nu pentru IMM-uri locale, mai notează aceeași sursă

La nivelul anului 2023, cea mai mare pondere a persoanelor cu competențe digitale de bază sau mai avansate s-a înregistrat în Olanda (83 la sută), Finlanda (82 la sută), Irlanda (73 la sută), Danemarca (70 la sută) și Cehia (69 la sută).

Conform obiectivelor digitale ale UE, până în 2030 ar trebui să fie angajați cel puțin 20 de milioane de specialiști în tehnologia informației și comunicațiilor (ITC).

Anul trecut, în UE, peste 10 milioane de persoane lucrau ca specialiști în ITC, ceea ce reprezenta 5 la sută din totalul angajaților. Ponderea acestora este în creștere de peste un deceniu.

Citește și Boom imobiliar în 2025: Creditele ipotecare explodează, dar capcanele ascunse rămân!