În ultimele zile, negocierile s-au intensificat cu privire la cele 10,4 miliarde EUR la care Ungaria are dreptul prin mecanismul de redresare post-pandemie al UE, conform declarațiilor a doi oficiali europeni și a unui oficial ungar.
Banii alocați Ungariei au fost blocați din cauza încălcărilor legislației UE, sub mandatul lui Orbán, care a ocupat funcția de prim-ministru din 2010 și a pierdut alegerile luna trecută.
Într-un gest cu o puternică încărcătură simbolică, Magyar s-a întâlnit săptămâna trecută la Bruxelles cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru a reseta relațiile după ani de conflict cu fostul guvern.
Însă, în pofida bunelor intenții, Bruxellesul și Budapesta sunt în dezacord cu privire la suma pe care Ungaria ar trebui să o primească din alocarea fondurilor post-Covid, potrivit oficialilor care au cunoștință despre negocieri și cărora li s-a acordat anonimatul pentru a discuta despre tratativele confidențiale. Comisia a recomandat solicitarea exclusivă a granturilor, în timp ce Ungaria dorește să revendice suma totală.
„Suntem foarte optimiști în privința deblocării tuturor fondurilor restricționate”, a declarat Kinga Kollár, europarlamentar din partea partidului Tisza, condus de Magyar.
Alocarea fondurilor este împărțită între 6,5 miliarde EUR sub formă de granturi (fonduri nerambursabile) și 3,9 miliarde EUR, sub formă de împrumuturi, care trebuie restituite la o rată a dobânzii avantajoasă.
Viitoarea administrație a lui Magyar are termen până la 31 august pentru a solicita oficial banii, în timp ce Comisia are ca termen limită data de 31 decembrie pentru a efectua plățile.
Comisia Europeană transmite că nu există suficient timp pentru a elibera întreaga sumă de 10,4 miliarde EUR, deoarece plățile sunt condiționate de îndeplinirea de către Ungaria a unor obiective de reformă specifice.
Fondurile sub formă de împrumuturi ar pune, de asemenea, o presiune suplimentară pe finanțele publice tensionate ale Budapestei, în condițiile în care datoria publică planează deja în jurul valorii de 75% din PIB, iar deficitul, diferența dintre cheltuieli și venituri, este prognozat să fie aproape de 7% din PIB în 2026, scriu Gregorio Sorgi și Gerardo Fortuna pentru Politico.
Dacă Magyar acceptă recomandarea Bruxellesului, acest lucru ar însemna să renunțe la 3,9 miliarde EUR.
Pentru negociatorii maghiari, orice acord sub pachetul complet ar însemna un eșec politic, după o campanie construită pe promisiunea resetării relației cu Bruxellesul.
Săptămâna trecută, Magyar s-a declarat încrezător că UE va fi „suficient de flexibilă pentru a permite Ungariei să acceseze fiecare eurocent din fondurile la care are dreptul”.
Ungaria intenționează să prezinte până la sfârșitul lunii mai un nou plan pentru a îndeplini condițiile UE și să traseze reforme și obiective revizuite. Comisia presează viitoarea administrație să renunțe la unele măsuri oneroase, inclusiv părți esențiale ale unei reforme a pensiilor, care au șanse mici de a fi finalizate, înainte de termenul limită din august.
În timpul discuțiilor, echipa lui Magyar testează dacă reformele propuse sunt susceptibile să îndeplinească criteriile Comisiei, a declarat unul dintre oficiali. Scopul final este ca Bruxellesul să aprobe rapid noul plan imediat ce acesta va fi depus oficial.
Pentru a prelungi termenul limită dincolo de anul 2026, Ungaria poate transfera o parte din bani către banca sa națională de dezvoltare sau către un nou organism financiar — un așa-numit vehicul de investiții cu scop special (special purpose vehicle).
Însă, pentru a face acest lucru, va trebui să convingă Bruxellesul că investițiile viitoare respectă obiectivele generale ale programului de redresare.
Având în vedere constrângerile de timp, Comisia Europeană a presupus înainte de alegeri ca Ungaria să renunța eventual la încercarea de a obține împrumuturile, a declarat unul dintre oficialii UE, sugerând că executivul european planificase deja acest scenariu, înainte de victoria lui Magyar.
Acesta urmează să depună jurământul sâmbătă.