Persoanele care cred în teoriile conspirației sunt mai dușmănoși

Studiul arată că indivizii care se simt dezavantajați, marginalizați sau amenințați sunt mai predispuși să respingă opiniile experților și să adopte explicații alternative pentru evenimente majore, chiar dacă acestea sunt improbabile sau ilogice.

Psihologii care au realizat cercetarea susțin că teoriile conspirației devin o formă de echilibrare a percepției de inechitate, oferindu-le oamenilor un mijloc de a contesta autoritatea și consensul științific. Această concluzie are implicații importante pentru combaterea dezinformării, sugerând că este necesară nu doar o mai bună comunicare științifică, ci și măsuri care să reducă insecuritatea economică și socială.

Resentimentul, unul dintre factorii care îi împing pe oameni spre conspirații

„Motivele psihologice legate de resentiment apar adesea atunci când oamenii se simt dezavantajați, nesiguri, amenințați sau subestimați. Resentimentul este dorința de a ‘echilibra jocul’ prin subminarea altora, din convingerea că nu există altă opțiune. Teoriile conspirației pot servi drept mijloc prin care indivizii își satisfac această dorință, respingând opiniile experților și consensul științific”, explică dr. David Gordon, cercetător principal la Universitatea Staffordshire, citat de Descoperă.ro.

Pentru a investiga acest fenomen, cercetătorii au realizat trei studii pe un eșantion de 1.000 de participanți. Ei au analizat influența resentimentului asupra a trei motivații esențiale care stau la baza credinței în teoriile conspirației:

• Nevoia de a înțelege lumea (motivații epistemice)
• Nevoia de securitate (motivații existențiale)
• Nevoia de importanță socială (motivații sociale)

Rezultatele au arătat că persoanele cu niveluri ridicate de resentiment sunt mai predispuse să creadă în teorii ale conspirației, iar resentimentul acționează ca un factor intermediar între aceste credințe și motivațiile lor profunde.

Relația dintre conspirații, resentiment și incertitudine

„Nu sugerăm că oamenii aleg în mod conștient să fie dușmănoși atunci când cred și răspândesc teorii ale conspirației. Mai degrabă, descoperirile noastre sugerează că sentimentele de dezavantaj în aceste trei domenii declanșează un răspuns psihologic comun, resentimentul, care îi face pe indivizi mai receptivi la astfel de credințe”, explică dr. Megan Birney, coautoare a studiului, de la Universitatea din Birmingham.

Cercetătorii au descoperit că cea mai puternică relație s-a observat între credința în conspirații, resentiment și incertitudinea legată de lume. În acest context, ei sugerează că o mai bună comunicare științifică și o educație media mai eficientă ar putea reduce vulnerabilitatea oamenilor la astfel de teorii.

Concluzia studiului: dezinformarea are rădăcini sociale și economice

În final, studiul subliniază că simpla demontare a teoriilor conspirației nu este suficientă. Pentru a reduce influența acestora, trebuie abordate și problemele sociale și economice care generează sentimente de marginalizare și nesiguranță.

„Dacă înțelegem credințele conspiraționiste ca o manifestare a resentimentului, adică o reacție la dezavantajele sociale și economice reale sau percepute, atunci combaterea dezinformării devine inseparabilă de abordarea unor probleme mai ample, cum ar fi insecuritatea financiară și inegalitatea”, concluzionează dr. Gordon.

Citește și: Călin Georgescu pierde pe toate planurile. Fostul candidat independent rămâne sub control judiciar, după ce a pierdut procesul la CEDO pentru reluarea turului doi