ÎCCJ și societatea civilă, față în față: „Independența justiției nu este negociabilă”

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a organizat marți, 25 februarie, la sediul instanței supreme, a doua rundă de dezbateri în cadrul mecanismului permanent consultativ cu societatea civilă. Evenimentul a reunit aproximativ 60 de participanți – reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale din domeniul democrației, justiției, statului de drept și drepturilor omului – alături de membri ai conducerii instanței supreme. Tema întâlnirii a fost „Cum apărăm statul de drept?”, iar obiectivul principal a vizat consolidarea dialogului instituțional și identificarea unor soluții concrete la problemele ridicate anterior.

Te-ar mai putea interesa și: ÎCCJ anulează condamnarea lui Dan Șova în dosarul „CET Govora”. Procesul penal încetează ca urmare a prescripției

ÎCCJ și societatea civilă, față în față: „Independența justiției nu este negociabilă”

În deschiderea dezbaterii, președintele ÎCCJ, judecătoarea Lia Savonea, a subliniat că independența justiției reprezintă fundamentul unei democrații autentice și nu poate fi tratată ca un simplu enunț formal. „Independența nu este un slogan. Este o frontieră”, a transmis aceasta, accentuând că justiția trebuie apărată de orice formă de presiune sau imixtiune, fie ea directă ori indirectă. Potrivit magistratului, compromisul în materie de independență duce inevitabil la erodarea încrederii publice, iar o justiție puternică se consolidează prin dialog, dezbatere și transparență, nu prin izolare.

În cadrul reuniunii au fost stabilite direcții concrete de acțiune, fiind constituite grupuri de lucru tematice menite să elaboreze măsuri aplicabile în limitele competențelor instituționale. Printre prioritățile agreate se numără apărarea independenței justiției și a statului de drept, îmbunătățirea accesului real la justiție, reducerea duratei proceselor, eficientizarea organizării instanțelor și actualizarea expertizei tehnice judiciare.

Participanții au subliniat că accesul la justiție trebuie să însemne mai mult decât principii declarative, implicând asistență juridică efectivă, reprezentare reală și proceduri simplificate. De asemenea, soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil a fost definită drept un drept fundamental, nu o chestiune de oportunitate administrativă sau economică.

Un alt subiect important a fost combaterea dezinformării. În acest context, s-a evidențiat necesitatea unei transparențe proactive din partea instanțelor, prin comunicare clară, date verificabile și deschidere constantă către societate, pentru a consolida încrederea publică și a contracara distorsiunile din spațiul public.