Cina devreme, sănătate pe termen lung: De ce ora mesei contează mai mult decât crezi

Tot mai multe studii științifice recente confirmă că nu doar compoziția meselor contează pentru sănătate, ci și momentul în care acestea sunt consumate. În mod special, ora cinei poate avea un impact semnificativ asupra metabolismului, greutății corporale, calității somnului și riscului de a dezvolta boli cronice. Specialiștii în nutriție și endocrinologie recomandă ca cina să fie luată înainte de ora 19:00, pentru a sprijini procesele hormonale și metabolice ale organismului.

Te-ar mai putea interesa și: Roxana Nemeș este însărcinată cu gemeni. Vedeta și soțul ei vor avea băiat și fată: „Tot ce am visat”

Cina devreme, sănătate pe termen lung: De ce ora mesei contează mai mult decât crezi

Dr. Oscar Rosero, endocrinolog, explică faptul că luarea cinei devreme contribuie la scăderea nivelurilor de glucoză și insulină înainte de somn. Acest lucru permite secreția optimă a hormonului de creștere și a melatoninei, doi hormoni esențiali în regenerarea celulară, în arderea grăsimilor și în asigurarea unui somn odihnitor. În plus, o masă de seară săracă în carbohidrați, dar bogată în proteine, stimulează lipoliza – procesul prin care organismul folosește grăsimile stocate ca sursă de energie.

Pe de altă parte, servirea cinei la ore târzii poate perturba echilibrul hormonal și metabolismul. Un studiu publicat în revista Nature Communications, care a analizat datele a peste 100.000 de persoane, a concluzionat că riscul de boli cardiovasculare crește cu 6% pentru fiecare oră de întârziere a meselor principale. Cercetătorii de la Institutul pentru Sănătate Globală din Barcelona subliniază rolul esențial al „crononutriției” – o ramură a nutriției care studiază efectul orelor de masă asupra sănătății umane.

Același institut a mai observat că persoanele care servesc cina înainte de ora 21:00 sau care lasă un interval de cel puțin două ore între cină și somn prezintă un risc redus cu 20% de a dezvolta cancer de sân sau de prostată. În schimb, mesele întârziate pot perturba ritmul circadian și pot deregla secreția hormonilor, în special a cortizolului. Specialiștii Marta Garaulet și Frank Scheer au demonstrat că astfel de obiceiuri pot influența negativ toleranța la glucoză și pot afecta funcționarea corectă a organelor precum pancreasul și ficatul, ceea ce în timp crește riscul de boli precum diabetul, depresia, Alzheimer și chiar unele forme de cancer.