Coreea de Sud ar putea deveni prima țară în care femeile trăiesc, în medie, peste 90 de ani. Ce explică recordul

Cercetătorii estimează că Coreea de Sud ar putea deveni prima țară din lume în care speranța medie de viață a femeilor depășește 90 de ani, potrivit unei cercetări publicate în revista medicală The Lancet. Studiul a fost realizat de Vasilis Kontis, Majid Ezzati și colegii lor de la Imperial College London, în colaborare cu Organizația Mondială a Sănătății (OMS), și a analizat evoluția speranței de viață în 35 de țări industrializate, potrivit mediafax.ro.

Te-ar mai putea interesa și: O femeie a fost arestată, după ce patru persoane au fost înjunghiate în centrul Londrei

Coreea de Sud ar putea deveni prima țară în care femeile trăiesc, în medie, peste 90 de ani. Ce explică recordul

Potrivit proiecțiilor, femeile din Coreea de Sud ar putea ajunge la o speranță medie de viață de 90,8 ani în 2030, ceea ce ar plasa țara asiatică pe primul loc în clasamentul mondial al longevității feminine. Rezultatul ar reprezenta o continuare a unei tendințe deja vizibile în ultimele decenii, Coreea de Sud înregistrând progrese importante în ceea ce privește sănătatea populației și reducerea mortalității.

Cercetătorii nu s-au bazat pe un singur model statistic pentru a face această estimare. Echipa a utilizat 21 de modele statistice diferite, iar rezultatele obținute au fost apoi combinate. Metoda este inspirată din modul în care sunt realizate prognozele meteorologice, unde mai multe modele sunt analizate împreună pentru a obține o estimare cât mai robustă și pentru a reduce riscul ca rezultatul să depindă de o singură metodă de calcul.

Proiecțiile arată că și alte țări dezvoltate vor avea valori foarte ridicate ale speranței de viață în 2030. Franța, Spania și Japonia ar urma să se apropie de pragul de 88 de ani pentru femei, situându-se imediat în urma Coreei de Sud. Astfel, Asia de Est și Europa Occidentală continuă să se numere printre regiunile în care populația are cele mai mari șanse de a trăi până la vârste înaintate.

Coreea de Sud nu se află însă în frunte doar în cazul femeilor. În ceea ce privește populația masculină, bărbații sud-coreeni sunt estimați să ajungă la o speranță de viață de 84,1 ani în 2030, cea mai ridicată valoare dintre țările analizate în cadrul studiului.

Cercetătorii au încercat să identifice factorii care ar putea explica performanța Coreei de Sud în ceea ce privește longevitatea. Analiza a indicat mai multe elemente care contribuie la starea de sănătate a populației și la reducerea riscului de deces prematur.

Un prim factor important este accesul aproape universal la sistemul de sănătate, disponibil în Coreea de Sud încă din anii 1980. Un sistem medical accesibil unei proporții foarte mari a populației poate contribui la diagnosticarea și tratarea mai rapidă a bolilor și la monitorizarea factorilor de risc înainte ca aceștia să ducă la complicații grave.

Un al doilea element identificat de cercetători este controlul foarte bun al tensiunii arteriale la nivelul populației. Hipertensiunea este unul dintre cei mai importanți factori de risc pentru bolile cardiovasculare și poate evolua pentru perioade lungi fără simptome evidente. Monitorizarea și tratarea tensiunii arteriale pot reduce riscul unor evenimente grave precum infarctul sau accidentul vascular cerebral.

Un alt avantaj al populației sud-coreene este reprezentat de indicele de masă corporală mediu relativ scăzut, în comparație cu multe dintre celelalte țări bogate analizate. Greutatea corporală și obezitatea sunt asociate cu un risc mai mare pentru numeroase boli cronice, inclusiv afecțiuni cardiovasculare și metabolice.

Cercetarea indică, de asemenea, rata foarte scăzută a fumatului în rândul femeilor sud-coreene drept unul dintre factorii care contribuie la longevitate. Fumatul reprezintă un factor major de risc pentru bolile cardiovasculare, cancer și afecțiuni respiratorii, iar reducerea prevalenței acestui comportament poate avea un efect important asupra speranței de viață pe termen lung.

Al cincilea factor este alimentatia, cercetătorii evidențiind caracterul sănătos al obiceiurilor alimentare transmise de-a lungul generațiilor. Dieta este unul dintre elementele care influențează direct riscul de apariție a bolilor cronice, iar un regim alimentar echilibrat poate contribui la menținerea unei stări de sănătate mai bune pe măsură ce populația îmbătrânește.

Studiul atrage atenția și asupra importanței bolilor cardiovasculare. Acestea rămân principala cauză de deces în majoritatea țărilor dezvoltate, iar hipertensiunea arterială reprezintă unul dintre cei mai importanți factori de risc. Problema este cu atât mai importantă cu cât hipertensiunea poate să nu provoace simptome evidente, astfel încât o persoană poate avea valori ridicate ale tensiunii fără să știe că este expusă unui risc crescut.

Din această perspectivă, diferențele dintre țări nu sunt determinate doar de accesul la tratamente medicale sofisticate, ci și de modul în care sunt prevenite și monitorizate bolile cronice. Controlul tensiunii arteriale, reducerea fumatului, menținerea unei greutăți sănătoase și alimentația pot avea un impact important asupra mortalității și, implicit, asupra speranței de viață.

Un exemplu relevant în acest sens este comparația dintre Coreea de Sud și Statele Unite. În cadrul celor 35 de țări analizate, Statele Unite se află printre ultimele poziții în ceea ce privește speranța de viață estimată pentru 2030.

Proiecțiile indică pentru femeile americane o speranță de viață de aproximativ 83,3 ani, cu peste șapte ani mai puțin decât estimarea pentru femeile sud-coreene. În cazul bărbaților americani, speranța de viață este estimată la 79,5 ani, cu aproximativ 4,6 ani sub nivelul prognozat pentru bărbații din Coreea de Sud.

Diferențele sunt importante deoarece Statele Unite au un nivel ridicat de dezvoltare economică și dispun de un sistem medical performant în multe privințe. Cu toate acestea, indicatorii de sănătate ai populației nu se află la același nivel cu cei din unele dintre celelalte țări dezvoltate.

Studiul sugerează astfel că longevitatea nu depinde exclusiv de nivelul de bogăție al unei țări sau de performanța tehnologică a sistemului medical. Factorii de risc cardiovascular, stilul de viață, alimentația, prevalența fumatului și accesul la servicii medicale preventive pot avea un rol decisiv.