Care sunt cele 40 de meserii pe care Inteligenţa Artificială le poate înlocui şi în acest moment. Ce specializări sunt ferite de pericolul AI

În timp ce profesii precum cele de scriitor, jurnalist sau programator riscă să fie înlocuite  masiv de Inteligenţa Artificială în următorii ani, alte domenii, de la muncitori industriali la asistenți medicali, par deocamdată ferite de acest val tehnologic. Potrivit raportului realizat în iulie 2025, pe baza a 200.000 de interacțiuni cu chatbotul Microsoft Copilot, până la 85% din sarcinile unui scriitor pot fi deja îndeplinite de AI.

Un exemplu concret al acestei transformări este povestea lui Joe Turner, scriitor freelancer în vârstă de 38 de ani, care a pierdut 70% dintre clienți în doar doi ani, după ce aceștia au decis să treacă la servicii oferite de chatboți.

„E o trădare”, spune el. „Pui suflet în munca ta, iar într-o zi ești înlocuit de o mașină. Crezi mereu că nu ți se va întâmpla ție.”, a declarat Turner pentru Sky News, citat de Spotmedia.

Analiza Microsoft trece în revistă gradul de automatizare al peste 80 de ocupații și arată o diferență uriașă între domeniile creative sau cognitive și cele fizice sau tehnice. Conform datelor, AI poate prelua 90% din activitatea istoricilor și programatorilor, 80% din munca jurnaliștilor și vânzătorilor și 75% din sarcinile DJ-ilor sau ale analiștilor de date. Lista continuă cu corectori, redactori tehnici, operatori telefonici, editori și analiști politici, toți expuși într-o măsură semnificativă.

Printre cele mai automatizabile profesii se numără: istorici (98%), matematicieni (91%), corectori (91%), programatori automați (91%), scriitori și autori (90%), asistenți statistici (85%), reprezentanți de vânzări (85%), redactori tehnici (84%), jurnaliști (83%), operatori telefonici (80%) și editori (80%). Chiar și analiștii politici sau prezentatorii radio pot fi înlocuiți într-un procent ridicat.

„Dacă ne uităm la aceste joburi peste 3-5 ani, e foarte probabil să fi fost înlocuite complet”, avertizează un consultant AI cu peste un deceniu de experiență în domeniu.

Cercetătoarea Xinrong Zhu, de la Imperial College London, confirmă amploarea fenomenului.

„Trăim un moment de cotitură istoric.”, afirmă aceasta, subliniind că ritmul schimbării depășește chiar și cele mai pesimiste estimări de acum câțiva ani.

Inteligenţa Artificială nu poate să înlocuiască toţi muncitorii dintr-un domeniu

Studiul nu se limitează însă la a evidenția riscurile. El arată și ce domenii sunt cel mai puțin afectate de valul de automatizare. Ocupațiile în care AI poate prelua cel mult 10% din sarcini sunt în special cele ce necesită efort fizic, coordonare manuală, contact direct cu oamenii sau intervenții tehnice complexe. Printre acestea se numără infirmierii și brancardierii, șlefuitorii de podele, muncitorii feroviari, turnătorii în metal, operatorii de stații de tratare a apei, paznicii de poduri și ecluze, dar și chirurgii oro-faciali sau maseurii terapeuți.

„AI sprijină multe activități, dar nu poate îndeplini complet nicio ocupație”, afirmă cercetătorul Microsoft Kiran Tomlinson, subliniind că, în prezent, algoritmii funcționează mai degrabă ca instrumente de completare a muncii umane decât ca substituți totali.

Istoria oferă și ea lecții importante. Economistul Fabian Stephany, de la University of Oxford, amintește că fiecare revoluție tehnologică a stârnit temeri similare. În 1764, invenția „Spinning Jenny” de către James Hargreaves i-a lăsat fără slujbe pe țesători, dar a creat ulterior mii de locuri de muncă în fabrici. De asemenea, introducerea liniei de asamblare de către Ford Motor Company sau apariția bancomatelor au dus, paradoxal, la creșterea numărului de angajați, nu la scăderea acestuia.

„Este rar ca o tehnologie să elimine complet o profesie. Doar unde munca este definită printr-o singură sarcină, cum e traducerea, riscul este total.”, spune Stephany.

Pe termen scurt, specialiștii se așteaptă ca AI să continue să erodeze rapid locurile de muncă din domeniile creative, analitice sau repetitive, în timp ce sectoarele care necesită contact fizic direct sau expertiză manuală vor fi mai rezistente. În același timp, creșterea productivității ar putea crea noi tipuri de joburi, pe care piața încă nu le poate anticipa.

Raportul Microsoft atrage atenția că, deși automatizarea nu înseamnă dispariția totală a muncii, ea schimbă fundamental modul în care oamenii își desfășoară activitatea. Meserii tradiționale precum cele din jurnalism, editare sau analiză de date ar putea fi transformate radical, iar muncitorii din aceste domenii vor trebui să se adapteze la o realitate în care AI devine partener de lucru, nu doar un instrument auxiliar.

Citeşte şi: Câte locuri de muncă au creat fotovoltaicele. Suntem printre primii din Europa!