Bonă de lux la Milano: două condiţii neobişnuite şi salarii de până la 5.000 de euro pe lună. „Nu lustruiesc podele sau geamuri”

Statutul de bonă la Milano e sinonim cu eleganța, precizia și perfecțiunea. Interviurile pentru angajare se desfășoară adesea prin apel video, într-un decor de lux, iar părinții pot cere lucruri neobișnuite.

„Ar putea să evite cuvintele cu R? Micuțul Achille le pronunță greșit”. Apelul video începe la 7.58 într-un living de culoarea nisipului. Se văd parțial canapele din catifea portocalie, parchet din stejar, un covor persan imens. Din vitraliul care merge până în tavan, balcoanele geometrice strălucesc în lumina dimineții.. Anna aprobă din cap.

A fi nanny („așa sună mai bine la Milano”) înseamnă și asta: să răspunzi cerințelor părinților copiilor pe care îi supraveghezi. „Știe să înoate, să schieze? Este disponibilă să se mute la Saint Moritz două săptămâni și la Forte dei Marmi pentru vacanța de vară?”, continuă Lucrezia, avocat, în costum croit la comandă, cu voce fermă. În apel din Singapore, soțul ei, Edoardo, consultant financiar, completează: „Asistenta mea îi va trimite NDA-ul (acordul de confidențialitate, n.r.) pentru o eventuală săptămână de probă”.

Bonă pentru familiile bogate

Familiile cu averi considerabile plătesc mult, dar cer perfecțiune pentru orice bonă: limbi străine, certificări în educație timpurie, cursuri de prim ajutor pediatric, disponibilitate pentru deplasări internaționale.

Anna reprezintă elita acestui domeniu. Locuiește în casele familiilor pentru care lucrează, are un caiet cu programul zilnic al copiilor, diete, alergii și activități. Jurnaliștii publicației Corriere della Sera au însoțit-o timp de o săptămână în căutarea unei noi familii. Are 46 de ani și practică meseria de 20 de ani.

„Nu lustruiesc podele sau geamuri. Mă ocup de copii, doar de ei”. Ca bonă, Anna organizează activități potrivite vârstei, monitorizează diversificarea alimentară, pune ordine în camere și dulapuri, stabilește ritmul somn-veghe. Oriunde merge, are o agendă cu flori: nume, orare, mesele copiilor, alergii, note despre cântece și poezii. În Porta Romana a cumpărat un apartament cu două camere, dar nu locuiește acolo: „Cresc copiii altora: acordul este să conviețuim cu ei”. Camere de joacă mari cât o școală, dulapuri ordonate pe culori sau baby monitoare care trimit notificări dacă lumina nu este la 30%.

Citeşte şi: Rata căsătoriilor în Marea Britanie a atins un nou minim istoric: „În cel mai sărac grup socio-economic, mai puțin de unul din cinci se căsătoresc”

Pentru familiile bogate din Milano, bonele trebuie să ofere stabilitate, educație și rafinament. Rutina zilnică e meticulos planificată: exerciții motrice dimineața, mese echilibrate, lectură după-amiaza și ritualuri de somn fără ecrane.

Cerințe imposibile și reguli stricte

Multe interviuri includ cerințe greu de îndeplinit de o bonă: nopți la apel, weekenduri alternative, zboruri de urgență, uniforme neutre fără logo, parfum interzis sau chiar restricții privind tonul vocii. „Poate râde încet? Tatăl copilului e în call”, a întrebat o mamă. Casele sunt adesea „low-tox”, fără balsamuri de rufe sau detergenți parfumati, iar siguranța copiilor merge până la montarea unui AirTag în cărucior.

Citește și : NATO-România: Țara noastră s-a angajat să își dubleze bugetul de apărare în următorii zece ani

Cteşte continuarea pe Libertatea.