Criza bugetară a Rusiei. Cum războiul și scăderea veniturilor din petrol împing guvernul spre majorarea taxelor

Guvernul Rusiei se confruntă cu o criză bugetară severă, generată de costurile uriașe ale războiului din Ucraina și de scăderea abruptă a veniturilor din exporturile de petrol și gaze. După trei ani și jumătate de conflict, Rusia a acumulat un deficit de peste 14 trilioane de ruble, în timp ce cheltuielile bugetare, în special cele militare, continuă să crească, ocupând aproximativ 40% din totalul fondurilor statului.

Te-ar mai putea interesa și: Ce este o criză de anxietate și cum o tratezi fără medicamente

Criza bugetară a Rusiei. Cum războiul și scăderea veniturilor din petrol împing guvernul spre majorarea taxelor

Confruntat cu aceste dificultăți, guvernul rus caută soluții pentru a echilibra bugetul, iar una dintre opțiunile cele mai probabile este majorarea Taxei pe Valoarea Adăugată (TVA). Până în 2019, TVA era de 18%, în prezent a crescut la 20%, iar autoritățile examinează posibilitatea unei creșteri suplimentare la 22%. Această măsură ar putea aduce aproximativ 1 trilion de ruble anual în trezorerie, reprezentând o modalitate directă de suplimentare a veniturilor fără a recurge la tipărirea de bani, ceea ce, potrivit surselor Kremlinului, este considerat mai „sănătos” pentru economie. Este posibil ca anumite bunuri social importante să fie exceptate de la majorare, dar, în general, nu există alternative viabile pentru a reduce deficitul.

Guvernul ia în calcul și creșteri ale impozitului pe profit și a celui pe venitul persoanelor fizice (IPP). Totuși, aceste impozite au fost deja majorate recent: impozitul pe profit a crescut de la 20% la 25%, iar pentru veniturile persoanelor fizice a fost introdus un sistem progresiv cu o cotă maximă de 22%. Reformele fiscale implementate până acum, conform estimărilor Ministerului Finanțelor, ar fi trebuit să aducă în jur de 3,6 trilioane de ruble în 2025 și 17 trilioane de ruble pe parcursul a șase ani, dar aceste măsuri s-au dovedit insuficiente, având în vedere cheltuielile masive pentru armată și achiziții de armament.

Până la sfârșitul lunii august, deficitul bugetar a ajuns la 4,2 trilioane de ruble, o valoare de 150 de ori mai mare decât în aceeași perioadă a anului precedent. Veniturile din materii prime au scăzut cu 20% în primele opt luni ale anului, influențate de scăderea prețului petrolului și de aprecierea rublei, iar creșterea generală a veniturilor bugetare a fost practic stagnată (+3%). În același timp, cheltuielile au urcat cu 21,1%, atingând 27,92 trilioane de ruble. Deficitul federal acumulat pe 12 luni a ajuns la 7,64 trilioane de ruble, în timp ce bugetele regionale și fondurile sociale au intrat de asemenea în deficit semnificativ.

În ciuda presiunii asupra bugetului, autoritățile nu intenționează să reducă cheltuielile militare în 2026, care se apropie de pragul de 30 de trilioane de ruble cheltuite de la începutul războiului. Reduceri semnificative ale bugetului militar sunt așteptate doar după încheierea fazei active a conflictului, dar niciodată la nivelul anterior declanșării operațiunii speciale din Ucraina.

Problema este agravată de scăderea veniturilor Rusiei din petrol, care au ajuns la cel mai redus nivel de la începutul războiului, conform Agenției Internaționale a Energiei (IEA). Excedentul de pe piața mondială și fluctuațiile cererii globale afectează semnificativ veniturile din exporturile de țiței, iar perspectivele pentru 2025 indică menținerea acestei presiuni, chiar dacă cererea va crește.

În acest context, guvernul trebuie să decidă rapid, deoarece până la sfârșitul lunii septembrie trebuie să prezinte Dumei proiectul bugetului pentru 2026. Președintele Vladimir Putin a cerut creșterea veniturilor fără a majora taxele, însă ministrul finanțelor, Anton Siluanov, afirmase anterior că politica fiscală nu se va modifica în următorii șase ani, ceea ce sugerează o tensiune între necesitățile imediate ale bugetului și declarațiile oficiale.

Te-ar mai putea interesa și: Criză NATO: Casă distrusă de resturile dronei rusești. Zelenski spune că este un atac deliberat. Polonia ia în considerare invocarea articolului 4 al NATO