De ce România nu activează Articolul 4 NATO după incidentul de la Galați

România a decis să nu solicite activarea Articolului 4 din Tratatul NATO în urma incidentului de securitate de la Galați, unde o dronă rusească s-a prăbușit pe un bloc de locuințe, rănind două persoane. Potrivit unor surse din cadrul Administrației Prezidențiale, decizia a fost luată din considerente strategice, autoritățile dorind să evite o escaladare inutilă a tensiunilor și o „erodare” a mecanismului de consultare al Alianței. În acest moment, prioritatea României este obținerea de măsuri concrete de sprijin, întărirea capacităților de apărare și descurajare, fără a crea o presiune suplimentară înaintea viitorului Summit NATO, potrivit Antena 3 CNN.

Te-ar mai putea interesa și: Mihai Fifor, despre Declarația AP NATO: condamnare explicită a incursiunilor dronelor rusești în spațiul aerian al României și Lituaniei

De ce România nu activează Articolul 4 NATO după incidentul de la Galați

Articolul 4 al NATO reprezintă un mecanism de consultare între statele membre, activat atunci când un aliat consideră că îi este amenințată securitatea, integritatea teritorială sau independența politică. Activarea sa nu presupune automat intervenție militară, ci declanșează discuții oficiale în cadrul Consiliului Nord-Atlantic, unde aliații analizează situația și pot decide măsuri politice sau militare de descurajare. Acestea pot include întărirea prezenței militare pe flancul estic, sporirea supravegherii aeriene sau alte acțiuni defensive coordonate.

Diferența esențială față de Articolul 5 este că acesta din urmă implică principiul apărării colective, conform căruia un atac împotriva unui stat membru este considerat atac împotriva tuturor, putând duce la intervenție militară. În schimb, Articolul 4 rămâne un instrument diplomatic și consultativ, fără obligații militare automate.

În acest context, Consiliul Nord-Atlantic urmează să discute incidentul de la Galați în cadrul reuniunii din 10 iunie. România beneficiază deja de măsuri suplimentare de securitate din partea aliaților: Spania urmează să trimită două elicoptere Airbus HN90, iar Italia a confirmat desfășurarea a aproximativ 100 de militari pe teritoriul românesc, în cadrul consolidării apărării colective pe flancul estic al NATO.

Pe lângă gestionarea situației în cadrul NATO, România a decis și sesizarea Consiliului de Securitate al ONU, care se va reuni într-o sesiune specială la New York, la data de 1 iunie 2026, la ora 15:00 locală (22:00 în România). Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, participă personal la această reuniune. Consiliul de Securitate este principalul organism internațional responsabil de menținerea păcii și securității globale, având rolul de a analiza situații de criză și de a propune soluții pentru prevenirea escaladării conflictelor.

Incidentul care a declanșat aceste reacții a avut loc săptămâna trecută, când o dronă rusească de tip Geran-2, echipată cu o încărcătură explozivă de aproximativ 30 kg echivalent TNT, s-a prăbușit peste un imobil din Galați. În urma impactului, două persoane au fost rănite, iar autoritățile române au confirmat natura militară a aparatului de zbor.