Europarlamentarii, nevoiţi să-şi taie 50% din pensii pentru a-şi rezolva gaura bugetară. Vârsta de pensionare a fost crescută

Responsabilii cu finanțele instituției au convenit luni să reducă plățile către beneficiari cu 50%, să ridice vârsta eligibilă – de la 65 de ani la 67 de ani – să înghețe indexarea anuală a pensiei cu rata inflației.

Conducerea PE a adoptat și o altă propunere: să invite beneficiarii să accepte o ofertă unică financiară de a renunța la schemă.

Pentru un mandat plin, pensia unui europarlamentar este de 1.540 de euro. Cu cât o persoană a îndeplinit mai mult timp mandatul de europarlamentar, cu atât pensia este mai mare.

Un angajat care lucra de 19 de ani într-un supermarket, concediat după ce a folosit sacoșe pentru cumpărături fără să…

Un britanic care lucra de 19 ani într-un supermarket a fost concediat fără drept de apel după ce a folosit pungi de cumpărături fără să…

Motorul economiei europene, din nou în mișcare. Prognoze optimiste privind economia Germaniei 

Economia Germaniei își revine. Noile estimări indică o scădere mai rapidă a ratei inflației în acest an.

În prezent, 914 de persoane, majoritatea deputați cu multe mandate la activ, foști europarlamentari sau membri supraviețuitori ai familiei acestora, primesc în prezent, în medie, o pensie de 2.206 euro pe lună.

Parlamentul a introdus sistemul de pensii suplimentare în 1990, sistem care a funcționat până în 2009, când a intrat în vigoare o schemă unificată de pensii.

Citeşte şi: S-a gripat motorul Europei. Germania a intrat în recesiune, PIB-ul a scăzut cu 0,3%

Contribuțiilor parlamentarilor la fondul de pensii suplimentare au fost oprite în urmă cu 14 ani, acesta fiind în parte motivul pentru care fondul se află acum într-o situație dificilă.

Sistemul de pensii de lux a funcționat timp de două decenii și a fost închis pentru noi membri în 2009.

Măsurile vor prelungi viața fondului până în 2027 și vor reduce gaură neagră de 310 la 86 de milioane de euro. În final, eurodeputații va trebui să decidă: ori lasă sistemul de pensii să dea faliment, ori îl salvează cu banii contribuabililor, după alegerile europene din 2024.

Europarlamentarii au respins o a doua opțiune, descrisă în document ca fiind mai puțin riscantă din punct de vedere juridic, dar și „mai puțin de anvergură”, care ar fi redus doar la jumătate plățile și ar fi înghețat indexarea.

Citeşte şi: Încă un stat european a introdus votul minorilor de 16 ani, la alegerile europarlamentare