Financial Times: „Rusia ar fi cerut retragerea NATO din Europa de Est, susține România”. Ce a declarat Cristian Diaconescu

Cristian Diaconescu, şeful Cancelariei Prezidenţiale şi consilier pentru securitate naţională, a declarat că, deşi delegaţia americană a respins cererea Moscovei de retragere a NATO din Europa de Est, nu există garanţii că Washingtonul nu va face în cele din urmă această concesie lui Vladimir Putin. El a avertizat că situaţia este fluidă şi se poate schimba de la o oră la alta, în contextul criticilor preşedintelui american Donald Trump la adresa liderului ucrainean şi a concesiilor făcute Rusiei chiar înainte de negocierile oficiale, potrivit stirileprotv.ro.

Te-ar mai putea interesa și: Rusia vrea ca NATO să nu-și mai respecte promisiunile făcute în 2008 la București: „Este inacceptabilă”

Financial Times: „Rusia ar fi cerut retragerea NATO din Europa de Est, susține România”. Ce a declarat Cristian Diaconescu

Diaconescu a explicat că delegaţia rusă prezentă la Riad la începutul săptămânii nu a reuşit să convingă americanii să accepte cererea privind retragerea NATO, însă rămâne un risc real ca negocierile să ducă la o reconfigurare a securităţii regionale. Liderii Marii Britanii şi Franţei urmează să viziteze Washingtonul pentru a-l convinge pe Trump să nu cedeze în faţa solicitărilor Rusiei.

„Din câte înţeleg, situaţia se poate schimba de la o oră la alta sau de la o zi la alta”, a spus Diaconescu pentru Antena3, referindu-se la criticile aspre ale preşedintelui american Donald Trump la adresa liderului ucrainean şi la concesiile făcute Rusiei chiar înainte de începerea negocierilor.

În acest context, oficialii din Europa de Est îşi exprimă îngrijorarea faţă de posibilele concesii făcute Moscovei. Excluderea aderării Ucrainei la NATO şi promisiunea de normalizare a relaţiilor SUA-Rusia sunt deja măsuri care alimentează temerile statelor aflate pe linia frontului. Un oficial de rang înalt din regiune a declarat pentru Financial Times că nu este sigur dacă mesajele transmise de aliaţi ajung cu adevărat la Trump, ceea ce creează riscul ca Rusia să influenţeze Washingtonul în mod negativ în cadrul negocierilor privind Ucraina.

„Am informat Washingtonul în detaliu la diferite niveluri, dar nu sunt sigur ce anume ajunge la Trump. Aşadar, riscul şi îngrijorarea rămân că Rusia ar putea duce Washingtonul într-o direcţie greşită prin presiuni în contextul negocierilor privind Ucraina”, a declarat oficialul.

Preşedintele rus Vladimir Putin urmăreşte de multă vreme să restabilească influenţa Rusiei în Europa de Est, după modelul acordului de la Yalta din 1945. Una dintre cerinţele sale principale înainte de invazia Ucrainei din 2022 a fost retragerea NATO din fostele state sovietice şi din ţările est-europene care au aderat la alianţă la sfârşitul anilor ’90. România şi celelalte state intrate în NATO după 1997 sunt vizate de aceste posibile modificări strategice, ceea ce le pune într-o situaţie de vulnerabilitate.

Profesorul Bartosz Rydliński avertizează că, dacă Trump ar accepta să „vândă” Ucraina Rusiei, ar putea face acelaşi lucru şi cu statele baltice sau Polonia.

„Acum este mai mult o Ialtă pentru Ucraina decât pentru Polonia, dar ştim că, dacă Trump poate vinde Ucraina Rusiei, ar putea face acelaşi lucru şi cu statele baltice sau Polonia, din păcate”, a spus Bartosz Rydliński, profesor asistent de ştiinţe politice la Universitatea Cardinal Stefan Wyszyński din Varşovia.

Într-o încercare de a obţine sprijin european, preşedintele interimar al României, Ilie Bolojan, s-a întâlnit la Paris cu Emmanuel Macron, exprimându-şi convingerea că liderii europeni vor insista să fie implicaţi în orice acord de securitate care afectează regiunea. Diaconescu a spus că situaţia actuală este extrem de gravă şi complicată, iar România trebuie să acţioneze rapid pentru a-şi asigura locul la masa negocierilor.

„E un moment dramatic, nu vreau să generez niciun fel de emoţie, dar problema e extrem de complicată (…) În primul rând, întâlnirea între reprezentanţii Federaţiei Ruse şi cei americani – ce şi-a dorit Rusia? Două aspecte – să ştie dacă va obţine un ascendent pentru a-şi face din SUA un aliat pentru proiecte strategice, politice de tip Yalta. Al doilea aspect, în condiţiile în care nu s-ar realiza aşa, să convingă partea americană pentru generarea unor divizări în relaţia transatlantică”, a declarat, miercuri seară, la Antena 3, Cristian Diaconescu.

În Polonia, guvernul încearcă să minimizeze temerile privind o posibilă retragere a trupelor americane, dar îndeamnă partenerii europeni să răspundă apelului lui Trump pentru creşterea cheltuielilor de apărare. Cu toate acestea, modul în care administraţia Trump gestionează negocierile cu Rusia creează tensiuni politice interne, mai ales în contextul alegerilor prezidenţiale din mai.

„Aşteptările lor ţin de faptul că, la un moment dat, SUA ar determina înăuntrul NATO partenerilor europeni să retragă garanţiile de securitate ale NATO pe aliniamentul din 1997. Deci, noi, cei intraţi după 1997, să nu mai beneficiem de aceste garanţii de securitate, urmând ca, privind situaţia din aceste zone, să intrăm într-un context de negociere în care nu am fi implicaţi, ca la Yalta, şi care în mod evident ar duce la recunoaştere unei zone de influenţă a Rusiei. Nu e interpretarea mea, e exprimarea lor”, a mai declarat şeful Cancelariei Prezidenţiale.

Diaconescu a explicat că obiectivul Rusiei în negocierile actuale este fie să obţină sprijin american pentru proiecte geopolitice de tip Yalta, fie să creeze diviziuni în relaţiile transatlantice. Moscova doreşte ca SUA să convingă partenerii europeni să retragă garanţiile NATO pe aliniamentul din 1997, ceea ce ar însemna că România şi alte state din regiune nu ar mai beneficia de protecţia alianţei.

„În 2022, în momentul în care a avut loc ofensiva în Ucraina, în pachetul de propuneri pentru a opri ofensiva, Vladimir Putin a cerut ca NATO să îşi retragă garanţiile de securitate pe aliniamentul din 1997, ceea ce însemna practic că noi statele venite din comunism, care intraserăm în NATO, să nu mai beneficiem de garanţiile de securitate”, a declarat şeful Cancelariei Prezidenţiale, Cristian Diaconescu.

Ulterior, Diaconescu şi-a nuanţat declaraţiile, clarificând că această cerere specifică nu a fost discutată în negocierile actuale, ci făcea parte dintr-un pachet de propuneri ruseşti din 2022. El a asigurat că România urmăreşte îndeaproape subiectul şi face demersuri serioase pentru a respinge orice încercare de revenire la sferele de influenţă ale trecutului.

„În legătură cu ceea ce se cere, în primul rând nu a fost pe masa negocierii în acest moment. În al doilea rând, în legătură cu garanţii, fiţi sigur că ne uităm foarte atent la acest subiect şi demersurile noastre sunt foarte serioase şi prioritare în legătură cu respingerea unor astfel de pretenţii”, a afimat el ulterior.

Pe de altă parte, ministrul de Externe, Emil Hurezeanu, a declarat că nu există date clare despre o posibilă împărţire a sferelor de influenţă la negocierile dintre SUA şi Rusia. El a spus că nu există concluzii definitive, iar România trebuie să îşi menţină poziţia fermă pentru a participa activ la orice discuţii care îi afectează securitatea.

Te-ar mai putea interesa și: Peste o mie de școli incluse în programul Masă Sănătoasă 2025. Guvernul intenționează să reducă abandonul şcolar cu o masă de 15 lei, inclusiv TVA