Lovitură electorală pentru Aleksandar Vucic: Mișcarea studențească din Serbia câștigă alegerile anticipate după doi ani de proteste

Aleksandar Vucic a recunoscut înfrângerea în alegerile parlamentare anticipate desfășurate duminică în Serbia, după ce Lista Studenților, o mișcare de opoziție formată în urma protestelor împotriva corupției, a obținut o victorie importantă. Potrivit declarațiilor președintelui sârb, formațiunea studențească ar urma să obțină între 135 și 140 de mandate, în timp ce partidul său, Partidul Progresist Sârb (SNS), ar avea aproximativ 105 mandate. Vucic a precizat că rezultatele nu erau încă finale, însă a admis că tabăra sa a pierdut scrutinul, potrivit digi24.ro.

Te-ar mai putea interesa și: Aeroportul din Cluj va avea zboruri directe spre Belgrad din 31 mai 2027. Cursele vor fi operate de Air Serbia de patru ori pe săptămână

Lovitură electorală pentru Aleksandar Vucic: Mișcarea studențească din Serbia câștigă alegerile anticipate după doi ani de proteste

Victoria studenților marchează un moment important în politica Serbiei, după aproape doi ani de manifestații împotriva corupției și a autoritarismului. Mișcarea a devenit principala forță de contestare a puterii conduse de Vucic, care a ocupat funcția de prim-ministru începând din 2014 și a devenit președinte în 2017.

Anunțul înfrângerii a fost întâmpinat cu sărbătoare pe străzile din Belgrad. Potrivit agenției Reuters, mașinile au claxonat, iar studenții și susținătorii opoziției au scandat „victorie” și „e terminat”. În centrul capitalei s-au adunat mulțimi de oameni, care au celebrat rezultatul alegerilor. Mai mulți participanți au descris momentul drept începutul unei noi etape pentru Serbia, după ani de proteste și tensiuni politice.

Ascensiunea mișcării studențești a început după un accident produs în 2024, când copertina unei gări din Novi Sad, al doilea oraș ca mărime din Serbia, s-a prăbușit, provocând moartea a 16 persoane. Studenții au considerat tragedia o consecință a corupției și a problemelor sistemice din administrație și au organizat manifestații prin care au cerut asumarea răspunderii și schimbări politice.

Protestele s-au extins treptat și au atras sprijinul unor segmente largi ale societății. În punctul culminant al mobilizării, sute de mii de oameni au participat la manifestațiile organizate în capitală. Revendicările inițiale s-au transformat, în timp, în solicitări pentru organizarea alegerilor anticipate și pentru schimbarea conducerii politice.

Scrutinul de duminică a fost prezentat de studenți drept un „referendum anti-Vucic”, oferind alegătorilor posibilitatea de a decide dacă vor menținerea actualei puteri sau o schimbare de direcție. Potrivit relatărilor citate, alegerile au fost primele din 2012 care au oferit o asemenea perspectivă de schimbare politică, într-o țară cu aproximativ 6,4 milioane de alegători.

Prezența la vot a fost una dintre caracteristicile importante ale scrutinului. Cu două ore înainte de închiderea secțiilor de votare, participarea se apropia de 65%, cel mai ridicat nivel din ultimii peste 30 de ani, potrivit informațiilor prezentate în relatare. Un reper istoric rămâne mobilizarea de aproximativ 70% înregistrată în 2000, când Slobodan Miloșevici a fost înlăturat de la putere.

Mișcarea studențească a intrat în alegeri ca o forță politică eterogenă, reunind candidați din societatea civilă și prezentând o listă unică, fără o figură centrală de conducere. Principalul obiectiv comun al candidaților a fost înfrângerea Partidului Progresist Sârb, formațiunea condusă de Aleksandar Vucic.

Reprezentanții mișcării au salutat rezultatul și au afirmat că urmează o perioadă de muncă pentru schimbarea instituțiilor și a modului de funcționare a statului. Ilija Srdanovic, unul dintre reprezentanții Listei Studenților, a declarat în fața susținătorilor că „Serbia a câștigat”, în timp ce alți membri ai mișcării au subliniat că victoria electorală trebuie urmată de măsuri concrete.

Radomir Saicic, un alt reprezentant al studenților, a afirmat că susținătorii vor sărbători rezultatul, dar că, începând de a doua zi, va fi nevoie de o activitate serioasă și responsabilă pentru construirea unei Serbii în care legea să se aplice în mod egal tuturor.

La rândul său, Mirjana Nikolic, candidată pe lista studențească și rector al Universității de Arte Dramatice, a adus un omagiu tinerilor care au participat la proteste, afirmând că mobilizarea acestora a fost esențială pentru obținerea rezultatului electoral.

După ce a admis pierderea alegerilor, Aleksandar Vucic a pus rezultatul pe seama unor influențe externe. Președintele sârb a susținut că scrutinul ar reprezenta validarea unei revoluții sprijinite direct de mai multe state europene și de ceea ce a numit „statul subteran american”.

Declarațiile sale vin în contextul în care, pe durata mandatului, Vucic a menținut relații strânse cu Rusia, în timp ce Serbia a continuat să aibă relații cu Uniunea Europeană. Acuzațiile privind implicarea unor actori străini au fost prezentate de liderul sârb în urma rezultatului electoral, fără ca informațiile din relatare să ofere dovezi suplimentare care să le confirme.

Înaintea scrutinului, Vucic convocase alegeri anticipate în septembrie, după o perioadă îndelungată de proteste. El a renunțat la al doilea mandat prezidențial pentru a conduce campania partidului său, însă această decizie nu a împiedicat victoria mișcării studențești.

Rezultatul alegerilor a generat și reacții în afara Serbiei. Printre primele mesaje de felicitare s-a numărat cel al lui Peter Magyar, politician conservator pro-european din Ungaria, care a salutat victoria studenților pe rețelele de socializare. Magyar îl învinsese în primăvară pe Viktor Orban, aliat al lui Aleksandar Vucic.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis că Uniunea Europeană este pregătită să sprijine Serbia în procesul de reformare a instituțiilor. Ea a menționat în special reformele privind statul de drept, combaterea corupției și consolidarea instituțiilor democratice, precum și continuarea colaborării pentru viitorul Serbiei în cadrul Uniunii Europene.