Perioada 2023-2027 va fi cea mai caldă din istoria Terrei. Avertismentul apocaliptic al Organizației Meteorologice Mondiale (OMM)

În plus, se aşteaptă ca temperaturile globale să depăşească în curând obiectivul ambiţios al Acordului de la Paris, avertizează Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM).

„Există o probabilitate de 98% ca cel puţin unul dintre următorii cinci ani, şi perioada de cinci ani în ansamblu, să fie cea mai caldă înregistrată vreodată”, a subliniat OMM.

Agenţia ONU a estimat totodată la 66% probabilitatea ca temperatura medie anuală la nivel global să depăşească cu 1,5 grade Celsius nivelurile preindustriale pentru cel puţin unul din următorii cinci ani.

Acordul de la Paris din 2015 are drept scop menţinerea creşterii temperaturii medii globale sub 2 grade Celsius faţă de nivelurile preindustriale.

OMM: „Un episod El Nino ar trebui să se dezvolte în lunile următoare”

Datele publicate miercuri „nu înseamnă că vom depăşi în mod permanent pragul de 1,5 grade Celsius al Acordului de la Paris, care se referă la o încălzire pe termen lung, pe mai mulţi ani”, a subliniat secretarul general al OMM, Petteri Taalas, potrivit G4Media.

Citește și: Țările UE, nou obiectiv privind energia regenerabilă. Noua lege stabilește pragul de 42,5% până în 2030

„Cu toate acestea, OMM trage un semnal de alarmă anunţând că pragul de 1,5 grade Celsius va fi depăşit temporar şi asta se va întâmpla din ce în ce mai frecvent”, a subliniat el.

„Un episod El Nino ar trebui să se dezvolte în lunile următoare. Combinat cu schimbările climatice provocate de om, el va creşte temperaturile globale la niveluri fără precedent”, a mai spus Petteri Taalas.

Şi, pentru a nu ne îndoi de gravitatea situaţiei, finlandezul a insistat asupra necesităţii de a ne pregăti pentru că „repercusiunile asupra sănătăţii, siguranţei alimentare, gestionării apei şi mediului vor fi considerabile”.

El Nino este un fenomen climatic natural asociat în general cu o creştere a temperaturilor, secetă agravată în unele părţi ale lumii şi ploi abundente, între altele.

Citește și: Elon Musk sare la gâtul lui George Soros, fără să menționeze motivul „El vrea să erodeze însăși structura civilizației. Soros urăște umanitatea”

Climatolog român, despre temperaturile din vara lui 2023, confirmă datele OMM: „Veştile nu sunt bune deloc”

Tot anul trecut, Marea Britanie s-au înregistrat temperaturi record de peste 40 de grade Celsius pentru prima dată în istorie. 2022 a fost și cel mai secetos an. Debitele în aproape două treimi din râurile europene au fost mai mici decât media.

Incendiile de vegetație au făcut ravagii în Grecia, Turcia, unele chiar cele mai mari din ultimii 15 ani, iar Alpii europeni au pierdut cantități record de gheață. Per total, Europa a avut al 2-lea cel mai cald an înregistrat vreodată, temperaturile crescând de două ori față de media globală, mai rapid decât pe orice alt continent.

Cum vor afecta aceste schimbări vremea din această vară, în România

Roxana Bojariu, climatolog, a comentat aceste date şi a precizat cum se va schimba clima şi cum va fi vara în 2023.

„E dificil de făcut o prognoză cu un interval de anticipație atât de mare, dar din punct de vedere climatic și statistic ne-ar putem aștepta la valuri de căldură care să fie intense, să dureze și pe suprafețe mari.

Din păcate, am avut o iarnă în mare parte din Europa fără zăpadă, fără precipitații multe și cu temperaturi destul de ridicate, în așa fel încât în multe zone din vestul și sudul Europei, în primăvară avem deja deficit de precipitații.

Începem, cum ar veni, acel sezon sau ne îndreptăm spre sezonul de vară cu deficit de precipitații în sol și nu doar în prima parte a solului.

Avem și probleme legate cu apele subterane, cu debitele râurilor și acest lucru poate să influențeze inclusiv temperaturile extreme, extremele pozitive, adică să avem o amplificare a valurilor de căldură.

Și lucrurile acestea se înscriu, din păcate, în această logică a încălzirii globale, pentru că anul trecut a fost în Europa al 2-lea cel mai cald an.

Dar lucrurile vor continua în anii ce vin și în deceniile ce vin și se vor bate recorduri peste acestea, din păcate”, a a spus climatologul Roxana Bojariu la antena3. 

Fenomenele meteo extreme vor fi din ce în ce mai dese

Totodată, Roxana Bojariu a explicat și care sunt cauzele creșterii accentuate a temperaturilor din ultimii ani, dar și efectele pe care aceste oscilații le au asupra Terrei.

„E vorba de o accelerare a încălzirii globale, cu efecte din ce în ce mai puternice în cazul fenomenelor extreme care au acum la dispoziție, pe fondul acestei încălziri globale, o cantitate sporită de energie.

Și atunci, toate manifestările, precum valurile de căldură, furtunile, incendiile de vegetație, care nu sunt neapărat o urmare directă, dar sunt favorizate de aceste temperaturi mari, toate acestea ating niveluri mult mai mari decât cele de acum câțiva ani și cele cu atât mai mult de cele de acum câteva decenii.

Apele oceanelor sunt din ce în ce mai calde, oceanul se încălzește mai greu, pentru că are capacitate termică mai mare. Dar odată pornită această încălzire a oceanelor, efectele sunt multiple și merg mai departe în timp, tocmai din cauza inerției termice.

Și de aceea avem uragane mai intense în zonele tropicale, dar avem și furtuni în zonele extra-tropicale, cu precipitații foarte abundente. Ați văzut și în România, am avut și avem o intensitate crescută a precipitațiilor”, mai zice climatologul, potrivit sursei citate mai sus.

Precipitații extreme, dar pe perioade scurte

Roxana Bojariu a încheiat clarificând că situația nu este tocmai roz. Lipsa precipitațiilor pe perioade lungi de timp va avea un efect devastator mai ales asupra agriculturii.

„Practic, cantități mari de precipitații cad în perioade scurte de timp și lucrul acesta punctează perioade în care îți lipsesc precipitațiile, exact ce e mai rău pentru reîncărcarea optimă a solului cu apă, în așa fel încât să facă față cerinței mai mari de apă, de exemplu, din sezonul cald, atunci când avem culturile agricole la maturitate, atunci când avem nevoie de energie hidro, atunci când foarte multe lucruri depind de această resursă de apă, veștile nu sunt bune deloc”, a încheiat climatologul.