Este vorba despre Suedia, recunoscută pentru organizare și precauție. Această țară nu a mai fost implicată într-un război de mai mult de două secole, însă, în prezent, suedezii fac provizii de alimente Motivul? Conflictele nu mai par o posibilitate îndepărtată, astfel că autoritățile încurajează luarea de măsuri care să mărească gradul de pregătire.
Ultimul conflict militar ce a implicit Suedia a fost cel contra Norvegiei, din 1814. Atunci, armata suedeză a invadat țara vecină pentru a forța o uniune a celor două state.
După 210 ani, suedezii se pregătesc pentru a face față unui posibil nou război. Pe fondul tensiunilor tot mai mari provocate de amenințarea Rusiei, autoritățile suedeze îi îndeamnă pe cetățeni să își mărească gradul de pregătire, iar mulți iau acest avertisment foarte în serios.
La un târg din Stockholm dedicat pregătirii civile, Sirkka Petrykowska (71 de ani) spune că și-a intensificat eforturile de pregătire. „Am cumpărat un aragaz de campanie. Am urmat un curs de pus conserve în mod tradițional, prin care poți conserva legume, carne și fructe care se păstrează 30 de ani fără frigider. Am pus deoparte pături pentru căldură, am cumpărat un încălzitor pe gaz. De asemenea, am făcut provizii și la casa mea de la țară”, a declarat ea.
O astfel de atitudine a populației este în ton cu directiva guvernamentală de pregătire pentru un dezastru.
La sfârșitul lunii septembrie, Suedia a organizat săptămâna anuală a pregătirii, o parte a strategiei de „apărare totală” a țării. Strategie a fost reactivată în 2015, după anexarea Crimeei de către Rusia, și a fost întărită în urma invaziei rusești din februarie 2022, inclusiv prin numirea unui ministru pentru apărarea civilă.
Scopul este de a mobiliza întreaga societate – de la autorități la cetățeni și companii –, pentru a rezista colectiv unei agresiuni armate și pentru a menține funcțiile esențiale. Accentul se pune, așa cum este obiceiul în Suedia, pe responsabilitatea individuală. Fiecare cetățean este încurajat să stocheze suficiente provizii pentru a putea trăi în mod independent, fără ajutor extern, timp de cel puțin șapte zile.
Aceasta înseamnă că „resursele pot fi direcționate inițial, de exemplu, către bătrâni și bolnavi. Între timp, societatea are timp să se reajusteze, astfel încât toată lumea să poată primi ajutor”, scrie Autoritatea Suedeză pentru Alimente (MSB), pe site-ul său.
Tot MSB a publicat o listă cu alimente recomandate, care sunt bogate în grăsimi și proteine și ușor de depozitat. Aceasta include pesto, carne sau pește uscat, dulceață, ciocolată, piure de cartofi praf, lapte praf și biscuiți.
„Într-un scenariu de război, oamenii vor fi mai activi fizic decât în circumstanțe normale,” a explicat Oskar Qvarfort, ofițer de planificare pentru urgențe la MSB, adăugând că, în medie, necesarul de calorii va crește cu aproximativ 100 de calorii.
Martin Svennberg, un antreprenor din Stockholm, a luat aceste sfaturi foarte în serios și a acumulat rezerve ample de hrană în beciul său pentru întreaga familie. Stivuite în cutii se află 100 de kilograme de făină, zeci de cutii cu conserve și o varietate de mâncăruri liofilizate, suficiente pentru trei luni. Pentru el, această mâncare nu reprezintă doar o sursă de hrană, ci și un suport moral, esențial în astfel de situații.
„Să ai în casă mâncarea care îți place și pe care o mănânci în viața normală, cred că este foarte important. Când te duci la părinții tăi și mănânci mâncarea pe care ți-o făceau când erai copil, simți un sentiment de liniște și nostalgie. Același lucru este valabil și pentru mâncare nitre-o criză”, a spus Svennberg, potrivit agenției AFP, notează adevarul.