Republica Moldova pusă în situația de a renunța la neutralitate. NATO ar putea fi soluția salvatoare. Maia Sandu: „Ar trebui să facem parte dintr-o alianță mai mare”

Invazia Rusiei în Ucraina a declanșat un val de probleme pentru multe alte state. Pe această listă se înscrie și Republica Moldova, care ia în calcul, din ce în ce mai des, să renunțe la neutralitate și să orienteze către o „alianță mai mare”. Aderarea la NATO este luată în calcul de președintele Moldovei, Maia Sandu, care susține că, în momentul de față, sunt purtate discuții despre capacitatea țării de a se apăra singură, iar dacă se ajunge la verdictul că au nevoie de ajutor, ia în calcul să schimbe constituțional neutralitatea, a declarat aceasta într-un interviu pentru Politico.

„Acum, există o discuție serioasă despre capacitatea noastră de a ne apăra, dacă o putem face singuri sau dacă ar trebui să facem parte dintr-o alianță mai mare. Și dacă ajungem, la un moment dat, la concluzia ca națiune că trebuie să schimbăm neutralitatea, acest lucru ar trebui să se întâmple printr-un proces democratic”, a spus ea.

Cu toate acestea, în explicațiile ei, Maia Sandu, a evitat să numească în mod direct NATO, din cauza amenințărilor lansate de Vladimir Putin cu privire la cooperarea militară între Moldova și aliații din occident. În prezent, Moldova nu este membră NATO, însă ea cooperează cu organizația și contribuie la forța de menținere a păcii condusă de NATO în Kosovo. Maia Sandu, alături de alți lideri, au avut o întâlnire cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la New York, în timpul Adunării Generale a Națiunilor Unite din septembrie anul trecut.

Citește și: Una vorbim și alta facem! Doar 8% dintre firmele occidentale au părăsit piața din Rusia de la începutul războiului

Totodata, Nicu Popescu, ministrul de Externe din Republică a fost prezent la reuniunea NATO care a avut loc la București în luna decembrie, iar acest lucru a marcat o premieră pentru Moldova. În cadrul acelei întâlniri, aliații au reconfirmat sprijinul oferit Republicii Moldova, inclusiv prin furnizarea de pregătire a forțelor de apărare moldovenești. România, vecinul Moldovei și stat membru NATO, este extrem de deschisă să sporescă cooperarea militară.

Republica Moldova – „Între ciocan și nicovală”

Principalul obstacol în ceea ce privește aderarea la NATO îl constituie faptul că soldații ruși au creat un nucleu, un sediu, chiar în interiorul Moldovei, în regiunea separatistă Transnistria. Războiul care are loc la granițele Moldovei, i-a pus pe aceștia față în față cu un scenariu care se poate transforma extrem de rapid în realitate, din punct de vedere militar. Chiar săptămâna trecută, au fost găsite din nou resturi de rachete, în nordul țării. În plus, Moldova este și ea afectată de atacurile împotriva infrastructurii energetice din Ucraina.

Așadar, Moldova este pusă într-o situație extrem de dificilă și delicată. „Între ciocan și nicovală” este expresia care descrie perfect poziția Republicii și a autorităților de acolo. Pe de-o parte țara ar trebui să își consolideze poziția pro-europeană și pro-occidentală, iar pe de altă parte trebui să se poarte cu mânuși pentru a nu-l provoca pe Vladimir Putin, care în orice moment ar putea să repete scenariul Ucraina. Rusia a fost destul de clară și de vehementă în ceea ce privește poziția Kremlinului în cazul unei colaborări între Moldova și Occident. Cu toate acestea, Maia Sandu se ține tare pe poziții și în nenumărate rânduri a subliniat faptul că nici Ucraina și nici Moldova nu poate juca rolul „agresorului” doar pentru faptul că este obligată de context să își consolideze apărarea.

„Moldova este o țară pașnică. Nu Moldova a început un război împotriva vecinilor săi. Propaganda rusă a reușit să convingă o parte din populație că neutralitatea înseamnă că nu trebuie să investești în sectorul tău de apărare, că neutralitatea înseamnă că nu faci nimic și că nu ai capacitatea de a te apăra, ceea ce este greșit”, a spus ea.

Maia Sandu a declarat că momentan, datorită rezistenței incredibile a ucrainenilor, nu este ținta amenințărilor militare, însă în plan intern este supusă unui război rece, hibrid care se construiește pe propagandă și dezinformare și, deci, devine extrem de vulnerabilă.

„Datorită curajului și rezistenței ucrainenilor, deocamdată nu ne confruntăm cu amenințări militare. Ne confruntăm cu o serie de riscuri, dar niciunul nu se compară cu situația din Ucraina și cu prețul pe care îl plătesc ucrainenii”, a spus ea.

Alte articole: Redeschiderea economiei din China pune presiune pe Europa. Christine Lagarde: „Inflația va crește. Vom avea presiune asupra multora dintre noi.”