Românii, motorul ascuns al economiei spaniole: peste 300.000 de conaţionali contribuie la creșterea PIB-ului din Spania

Românii și ceilalți imigranți joacă un rol cheie în sectoare precum construcțiile, serviciile și agricultura din Spania.

Sunt mulți, continuă să vină și sunt esențiali pentru creșterea economică. Muncitorii străini, printre care românii ocupă un loc fruntaș, se numără printre principalele motive pentru care PIB-ul Spaniei a crescut mai rapid decât al celorlalte mari economii europene din ultimii ani.

Cifrele vorbesc de la sine: în 2019 erau aproximativ două milioane de angajați străini, iar în septembrie 2025 numărul lor a ajuns la aproape 3,1 milioane. În doar șase ani, ponderea acestora în totalul angajaților a crescut de la 11% la peste 14%.

România și Marocul sunt țările care contribuie cel mai mult la piața muncii din Spania, cu peste 335.000 de lucrători români înregistrați. Lor li se adaugă angajați din Columbia, Venezuela, Italia și China.

Această creștere a forței de muncă străine merge mână în mână cu performanțele economice ale Spaniei. După o revizuire în sus a creșterii PIB-ului din trimestrul al doilea (0,8%), economiștii estimează că economia spaniolă va avansa cu 3% în 2025, față de doar 0,6% în Germania, 0,7% în Italia și 0,6% în Franța, potrivit Comisiei Europene.

Diaspora românească reprezintă o parte importantă a populației din Spania şi, în general, din UE

Între 2019 și 2025, numărul străinilor aflați în vârstă de muncă (15–64 de ani) a crescut cu 1,6 milioane, în timp ce populația spaniolă din aceeași categorie a scăzut cu 15.000 de persoane.

Românii și ceilalți imigranți joacă un rol cheie în sectoare precum construcțiile, serviciile și agricultura — domenii care susțin o mare parte din creșterea PIB-ului spaniol.

Potrivit profesoarei Raquel Carrasco de la Universitatea Complutense din Madrid, studiile arată că imigrația nu a avut efecte negative asupra angajaților locali: „Dimpotrivă, a avut un efect de complementaritate, nu de concurență. În plus, datele contrazic miturile care asociază imigrația cu criminalitatea.”

Diaspora românească reprezintă o parte importantă a populației țării și are un impact semnificativ asupra României. Potrivit celor mai recente date ale Ministerului Afacerilor Externe, aproximativ 5,7 milioane de români trăiesc în afara granițelor, ceea ce plasează România printre statele europene cu cele mai mari comunități de cetățeni stabiliți în străinătate.
Principalele țări de destinație pentru românii din diaspora sunt:

• Italia – peste 1,1 milioane
• Spania – aproximativ 1 milion
• Germania – peste 800.000
• Marea Britanie – aproape 1 milion
• Statele Unite ale Americii – peste 460.000

În 2023, în bazele de date INPS Italia erau înregistrați 4.384.044 de cetățeni străini , atât din UE, cât și din afara UE, dintre care 3.820.718 (87,2%) erau angajați activ, 319.456 (7,3%) erau pensionari și 243.870 (5,6%) beneficiau de indemnizații de sprijin pentru venit (șomaj sau mobilitate), scrie La Stampa.

Din analiza pe țări din 2023, s-a constatat că principalele țări de origine ale străinilor sunt:

• România, cu 706.000 de persoane (16,1% din totalul străinilor înregistrați în arhivele Institutului), Albania cu aproape 428.000 de persoane (9,8%),
• Maroc (342.000, 7,8%),
• China (223.000, 5,1%)
• Ucraina (217.000, 5,0%).

Diaspora a adus 1,07 miliarde de euro în ultimul an în România

Românii care lucrează în străinătate au trimis în țară mai mulți bani în al doilea trimestru din 2025 față de cel precedent.Sumele de bani transferate în țară de românii care lucrează în străinătate pe perioade mai mari de un an au ajuns la 1,07 miliarde de euro la finalul celui de-al doilea trimestru din 2025, în creștere față de intervalul precedent. Acestă evoluție care vine după un tren descendent din cele trei trimestre anterioare, arată cifrele Băncii Naționale a României, date publicității miercuri seara.

Cum au ajuns românii să mănânce carne de porc din Spania și Germania, deși avem crescători și în țară

Valoarea transferurilor lucrătorilor de peste hotare, incluse în indicatorului Remiteri personale publicat de BNR indică o ușoară creștere la finalul celui de-al doilea trimestru din 2025, fiind prima dată când se observă un avans de la sfârșitul trimestrului II din 2024.

Barierele lingvistice și integrarea socială și culturală sunt cele mai simple probleme cu care se confruntă românii care emigrează în Spania. În realitatea discriminarea, xenofobia, accesul la locuri de muncă stabile și bine plătite precum și condiții de muncă decente sunt adevăratele teme care nemulțumesc românii din Spania. În ciuda politicilor de integrare duse de statul spaniol, care oferă cursuri de limbă gratuită, consiliere de muncă și programe de mentorat, chiar și reduceri de taxe pentru unele ocupații, dar și a politicilor protecționiste față de muncitori ale Uniunii Europene, aceste probleme persistă.

Evoluția comunității românești din Spania este o mărturie a curajului, adaptabilității și rezilienței. Este o poveste care ne arată cum o comunitate poate depăși provocări și poate contribui în mod semnificativ la societatea în care trăiește, păstrându-și în același timp identitatea culturală. Experiența românilor în Spania este un exemplu valoros de integrare și succes într-un context internațional.