Românii, printre cei mai muncitori europeni. Câte ore lucrăm, în medie, săptămânal

Românii sunt pe locul trei în topul celor mai muncitori europeni. În timp ce durata obișnuită a programului de lucru săptămânal al persoanelor cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani din Uniunea Europeană a fost de 37,5 ore, în medie, în anul 2022, diferențe semnificative se văd în unele dintre statele membre.

Citește și: Sunt disponibile locuri de muncă cu 20.000 de lei salariu pe lună. Ce condiții trebuie îndeplinite pentru a te angaja

Românii muncesc mai mult decât media europeană

Potrivit datelor Eurostat, unele state membre UE manifestă un număr mai mare de ore muncite săptămânal decât media europeană din 2022. Mai exact, în Grecia se muncesc 41 de ore, în Polonia 40,4 ore, iar în România și Bulgaria 40,2 ore pe săptămână. Există diferențe majore și la polul opus. Țările de Jos au cea mai scurtă săptămână de lucru, de 33,2 ore, urmate de Germania, cu 35,3 ore și Danemarca, cu 35,4 ore.

Românii sunt pe primele locuri în Uniunea Europeană și când vine vorba de numărul de ore lucrate într-o săptămână de cei ce muncesc cu jumătate de normă. În cazul acestora, cea mai lungă săptămână de lucru din UE se înregistrează în Suedia, cu 26,4 ore, și în România, cu 26,2 ore, iar cea mai scurtă în Portugalia, cu 18,6 ore.

Vorbind și despre diferențele dintre angajați și liberi-profesioniștii care sunt angajatori, aceștia din urmă au cea mai lungă săptămână de lucru la nivelul Uniunii Europene, respectiv 47,5 ore, fiind urmați de liber-profesioniștii fără angajați, adică de muncitorii pe cont propriu, cu 40,7 ore lucrate într-o săptămână și angajați cu 36,7 ore. În cazul acestora din urmă, durata medie a unei săptămâni de lucru în UE variază între 32,3 ore în Țările de Jos și 40,3 ore în România.

O veste bună legată de gradul de ocupare a forței de muncă o reprezintă rata șomajului din București care a scăzut cub 1% în luna august 2023, fiind echivalentul a 11.592 de persoane care nu aveau un loc de muncă, potrivit datelor publicate de Agenția Municipală pentru Ocuparea Forței de Muncă (AMOFM) București. La sfârșitul lunii august, din totalul șomerilor înregistrați în evidențele oficiale, 6.762 sunt femei. De asemenea, 1.182 de persoane erau beneficiari de indemnizație de șomaj, iar 10.410 șomeri neindemnizați.

Structura șomajului pe grupe de vârste se prezintă astfel: 3.063 de persoane erau în categoria 40-49 de ani, 2.718 persoane de 30-39 de ani, 2.629 de 50-55 de ani, 1.996 de persoane au peste 55 de ani, 944 de persoane între 25 și 29 de ani, iar 242 de persoane de sub 25 de ani. Șomerii cu studii liceale au ponderea cea mai mare din totalul șomerilor înregistrați în evidențele AMOFM București, respectiv 33,11%, urmat de către cei cu studii superioare, vorbind despre 28,91%, în timp ce 17,71% au absolvit școala profesională/de arte și meserii.

Șomerii care au studii gimnaziale reprezintă 17,45% din totalul șomerilor înregistrați, cei cu studii postliceale sunt 2,09%, iar cei cu studii primare și fără studii, 0,73%.

Citește și: Românii preferă munca de acasă sau, cel mult, modul hibrid. Ce se întâmplă la nivel global – studiu Bloomberg