Dacă la începutul invaziei mizase pe o victorie rapidă, obținută în câteva zile, Kremlinul s-a confruntat cu realitatea dură a războiului prelungit: armament învechit, lipsă de componente occidentale, o economie aflată sub presiune, comandanți incompetenți și o armată demoralizată.
Pentru a acoperi pierderile și a evita o nouă mobilizare obligatorie, Kremlinul a lansat o campanie masivă de recrutare voluntară. În marile orașe rusești, afișele care promit „bonusuri de semnare” de până la 30.000 de dolari, pensii garantate și credite preferențiale sunt peste tot.
Procedura de înrolare este simplificată: un apel la numărul scurt 117, o verificare medicală sumară, apoi drumul direct spre front. Într-o țară unde salariul mediu lunar este de aproximativ 900 de dolari, ofertele militare par extrem de atractive.
Un soldat mobilizat primește 2.450 de dolari pe lună, la care se adaugă prime considerabile pentru performanțe de luptă:
12.000 de dolari pentru capturarea unui tanc Leopard,
2.400 de dolari pentru doborârea unui elicopter,
3.600 de dolari pentru distrugerea unui lansator HIMARS,
și alți 12.000 de dolari pentru o medalie obținută pe câmpul de luptă.
Sistemul de recompense se extinde chiar și asupra răniților: o rană gravă la cap sau un membru amputat se plătește cu 36.000 de dolari, în timp ce o fractură minoră aduce 12.000 de dolari, potrivit publicației italiene Il Messaggero, citată de stiridiaspora.ro.
Citește și Ilie Bolojan: Sunt bani de pensii și salarii în România
Rusia afirmă că reușește să recruteze aproximativ 1.000 de persoane pe zi. Printre acestea se numără peste 100.000 de deținuți, cărora li s-a promis grațiere completă în schimbul participării la război. Au fost cooptați și oameni fără adăpost sau persoane cu probleme de alcoolism.
Kremlinul a evitat însă o nouă mobilizare generală, care ar fi provocat reacții puternice în rândul clasei de mijloc. Media de vârstă a soldaților a crescut la 30 de ani, iar instruirea militară rămâne, de cele mai multe ori, superficială.
Potrivit expertului Janis Kluge, de la Institutul German pentru Afaceri Internaționale, strategia are și o componentă politică: prin salarii și recompense mari, Kremlinul reduce riscul ca veteranii să devină o sursă de nemulțumire după război.
Pe plan instituțional, Putin a efectuat o schimbare majoră la vârful Ministerului Apărării. În locul lui Serghei Șoigu a fost numit Andrei Belousov, economist civil și adept al teoriei keynesiene, cunoscut pentru sprijinul acordat intervenției statului în economie în perioade de criză.
Această decizie marchează o trecere de la comandamentul militar clasic la o abordare economică a războiului, în care costurile, producția și finanțarea devin priorități strategice.