Scumpiri peste scumpiri în restaurantele din Grecia! Unde odinioară mâncai cu 30 de euro, acum plătești minim 50

Cu doar 24 de ore înainte de a-și deschide primul restaurant în inima Atenei (pe strada Xenophontos) din Grecia, bucătarul Argyro Koutsou se confruntă cu o problemă teribilă: să pună sau nu cartofi prăjiți în meniu? „Îmi vine să râd, dar lui nu prea”, relatează publicația elenă Kathimerini, conform HotNews.ro.

„În restaurantul unde am lucram, foloseam două uleiuri de măsline, ambele extravirgine: unul pentru tigaie și celălalt pentru salate”, explică el. Primul tip de ulei îl luam cu 5,5 euro pe litru iar al doilea cu 7,5 euro/litru. Cel de 7,5 euro a ajuns la 17 euro, iar cel de 5,5 a trecut la 10 euro.

„Spune-mi, ce să fac? Ca sa am cartofi prăjiți ar trebui să taxez clienții cu 7 euro pentru portie… Sau ar trebui să pun ulei de semințe care este otravă? Oricum, o să am coșmaruri în somn cu recenzii pe Google pe care o să le primesc- fie că dau cartofi prăjiți cu 7 euro într-un restaurant, fie că folosesc ulei de semințe…”, spune bucătarul.

Cresc prețurile în restaurantele din Grecia!

În aceeași situație este și bucătarul (care este și proprietarul restaurantului Cookoovaya) Periklis Koskina, care se plânge de cât de mult a crescut prețul unei salate grecești.

„Aud oameni indignați care îmi spun că au plătit 13 euro pentru salată. Dar, chiar dacă găsești uleiul potrivit, roșia potrivită, capera potrivită și măslinele potrivite și adaugi toate costurile legate de transportul lor la restaurant, vei înțelege că acesta este prețul pe care îl vei avea de plătit”, spune el.

Indiferent de povestea pe care o va spune fiecare bucătar sau angajat din restaurant pentru a justifica prețurile ridicate din restaurantele din Atena, Grecia, toată lumea este de acord că nota de plată care înainte de pandemie era de 30 de euro de persoană acum a ajuns la 50. Iar prețul de 50 din restaurantele mai scumpe a devenit 80.

Vinul din Grecia ajunge în zona de preț 70 – 80 de euro. Este vorba de niveluri de preț complet prohibitive chiar și pentru familiile despre care am spune că aparțin părții favorizate a clasei de mijloc. Este posibil ca bucătăria calitativă din Grecia să ajungă un produs scump, accesibil doar câtorva persoane?

„Ca om de restaurant, sunt nevoit să absorb cât mai mult costurile suplimentare prin reducerea marjei de profit”, argumentează Periklis Koskinas (restaurantul Cookoovaya).

„Dar este adevărat că după pandemie și mai ales după invazia Ucrainei, prețurile au început să crească brusc: chirii, energie, materii prime și care nu erau atât de ușor de absorbit. Trebuia să le includ în lista de prețuri.”, completează el.

Citește și: Românii care merg în Grecia vor plăti o nouă taxă în 2024

Un alt patron de restaurant, Lefteris Lazarou, care conduce cârciuma „Varoulko”. spune:

„După pandemie, restaurantele s-au deschis toate cu vechile liste de prețuri. Marea panică a venit odată cu invadarea Ucrainei, când toată lumea s-a trezit cu explozia prețurilor la energie.

Era vremea când vedeam că souvlakiul de cartier costa un euro și jumătate. În prima fază, energia a crescut brusc cu 20%. Pe nota de plată creșterea a fost de 7-8%. Dar apoi creșterile au fost și mai mari”.

În Grecia oamenii se confruntă cu o problemă suplimentară care nu este întâlnită atât de mult în Europa Centrală, după cum spune bucătarul Periklis Koskinas.

„Aici nu avem un lanț de aprovizionare compact, aproape automatizat, cu mari producători, piețe, trenuri, rute regulate; aici producția este fragmentată și accesul la micro-producătorul din Andros sau Drama este un proces complicat care îl împovărează atât pe bucătar cât și pe client, pentru că se vede în prețuri.

Toate acestea erau valabile și înainte de pandemie. Dar astăzi, când accentul pus pe materiile prime este și mai puternic, dependența de factori care nu pot fi controlați de bucătar și antreprenor este în creștere.”, povestește bucătarul restaurantului din Grecia.

„Înainte de pandemie și de război, tendința în gastronomia greacă era să mergi la miul producător care face agricultura ecologică, nu produce în masă. Dar azi acele produse sunt mai scumpe.

Dar mai sunt și alți factori: raritatea unor materiale, sezonalitatea devenită mult mai strictă față de cum era în trecut sau produse care acum sunt considerate „delicatese” și care nu erau așa acum câțiva ani (ex. ouă de prepeliță).

Numitorul comun al tuturor acestor schimbări este că profesioniștii din catering cumpără mai scump pentru a găti.

Pe deasupra trebuie să adăugăm criza climatică care a „destabilizat” (să spunem elegant) producția agricolă (să ne uităm la anul trecut care a fost oribil pentru struguri și măsline) și să adăugăm la toate acestea problema energiei. și a inflației”, mai spune el.

Vezi și: Turismul românesc, în plină ascensiune! Ce le-a impresionat pe 2 turiste din Grecia care au vizitat mai multe locuri din București și Brașov