Un tunel subacvatic de peste 18 kilometri, care va lega Danemarca și Germania, prinde contur. Va fi cel mai lung de acest fel din lume și include o autostradă și două linii de cale ferată

Un tunel subacvatic care va lega două țări europene, Danemarca și Germania, prinde contur odată cu construcția uriașei fabrici de producție, care a început să producă primele elemente ale infrastructurii care va fi inaugurată în 2029.

Tunelul va finaliza conexiunea feroviară a Peninsulei Scandinave cu centrul Europei și va crea un coridor între regiunea Strâmtorii Oresund și orașul Hamburg din nordul Germaniei, reducând astfel timpul de călătorie între Copenhaga și Hamburg la doar două ore și jumătate.

Mai bine de trei ani au durat diar lucrările preliminare pentru pregătirea șantierului și construirea unui nou port, ridicarea de diguri și operațiuni de dragare, dar și pentru construirea unei fabrici cu trei hale de producție, unde vor fi fabricate cele 89 de elemente din beton ce vor alcătui tunelul de 18,2 kilometri către insula daneză Lolland și insula germană Fehmarn.

„Când vom opera la o capacitate de 100%, vom produce 20% din cimentul total al Danemarcei”, spune Anders Gert Wede, şeful de lucrări al Femern, în timpul unei vizite la uzina din oraşul danez Rodby, însoţit de presa străină, scrie ziare.com.

Citește și: De neconceput! Autostrada Ploiesti – Brasov va fi gata peste 17 ani! Termenul ireal inaintat de Ministerul Transporturilor – 2040! Va costa 5.5 miliarde de euro si va include 13 tuneluri!

Un tunel subacvatic va lega Danemarca și Germania

Femern este compania creată de statul danez pentru a planifica, construi și opera cel mai mare poriect de infrastructură din istoria Danemarcei, pentru care au fost angajați 3.000 de oameni, majoritatea danezi.

Acest tunel subacvatic are o adâncime de 39 de metri și este format din 79 de elemente de beton cu o lungime de 217 metri și o greutate de 73.500 de tone, care sunt împărțite în nouă segmente și conțin alte 10 elemente speciale.

La fabrica din Rodby au început să fie îmbinate primele segmente și se estimează că se va putea prodce câte un element la fiecare 14 zile timp de un an și jumătate, potrivit lui Wede.

Elementele vor fi remorcate până la apă și scufundate pe fundul mării, unde vor fi asamblate, după o tehnologie similară, dar îmbunătățită și actualizată, cu cea folosită pentru tunelul scufundat al podului Oresund, care leagă Copenhaga de Malmo (Suedia).

„Estimăm că elementele finale vor fi scufundate în cursul anului 2027”, spune Wede.

Acest tunel subacvatic, care include o autostradă cu câte două benzi pe sens și două linii de cale ferată, are un buget total de 7,4 miliarde de euro, din care ceva mai mult de 1 miliard reprezintă fonduri de la Comisia Europeană, iar comstrucția sa este acoperită în mare parte de partea daneză.

Construcția tunelului este finanțată cu împrumuturi garantate de statul danez, care vor fi rambursate din banii obținuți din taxa de tunel ce va fi plătită de utilizatori, iar perioada de amortizare este de 28 de ani.

Materialul dragat va fi utlizat pentru construcția unor noi zone naturale și de agrement pe ambele insule și există angajamentul de a folosi doar energie regenerabilă în construcția și exploatarea tunelului, chiar dacă această promisiune nu i-a convins pe ecologiști, care critică pagubele pe care proiectul le-ar putea provoca ecosistemului baltic.

Citește și: Urmează primul Crăciun fără dulciuri sub brad? Prețul la cacao a explodat la Bursa din New York

Tunel subacvatic Danemarca-Germania, critici și amânări

Plângerile depuse de grupuri ecologiste, cetățeni și compania de transport maritim Scandlines, care operează feriboturi pe ruta Rodby-Puttgarden, au dus la întârzierea acestui poriect care a fost prezentat în 2007 și a suferit o schimbare fundamentală în 2011, cu toate că trebuia inițial să fie finalizat în 2018.

În 2008, Danemarca și Germania au semnat un acord oficial pentru a uni ambele insule prin intermediul unui pod, în cadrul căruia Copenhaga și-a asumat cea mai mare parte a proiectului, iar Berlinul s-a angajat să îmbunătățească accesul rutier și pe cale ferată către Puttgarden și să construiască gura de tunel de pe partea germană.

Trei ani mai târziu, Danemarca a optat pentru un nou model, cu un tunel subacvatic, o soluție mai ieftină, care a fost aprobată abia în 2015 de parlamentul danez și, patru ani mai târziu, de cel de la Berlin.

Femern a scos la licitație mai multe faze ale proiectului, la care participă, printre altele, companii daneze, germane, franceze și spaniole precum SICE și Cobra, responsabile cu instalația electrică și mecanică din interiorul tunelului.