VIDEO Norvegia a descoperit cel mai mare zăcământ de metale rare din Europa: 8,8 milioane de tone de oxizi de pământuri rare

Norvegia devine una dintre motoarele economice ale lumii. Europa depinde de exporturile de gaze din Norvegia, iar ţara nordică va deveni o bornă importantă şi în ceea ce priveşte metalele rare.

Firma minieră Rare Earths Norway spune că a descoperit cel mai mare zăcământ dovedit din Europa de elemente foarte apreciate de pământuri rare, reflectând poate un moment de cotitură atât pentru ţara nordică, dar şi pentru regiune.

Unul dintre puţinele zăcăminte care nu sunt deţinute sau controlate de China, descoperirea celui mai mare zăcământ de pământuri rare din Europa continentală este considerată un impuls binevenit în încercarea Europei de a rupe dominaţia Chinei în materie de pământuri rare, transmite CNBC.

Cererea de pământuri rare şi minerale critice este aşteptată să crească exponenţial în următorii ani, pe măsură ce tranziţia către energie curată se accelerează.

Atenționare de la MAE pentru românii care vizitează Norvegia. Ce trebuie să știe înainte de a pleca la drum

Rare Earths Norway a declarat, pe 6 iunie, că Fen Carbonatite Complex din sud-estul ţării se mândreşte cu 8,8 milioane de tone de oxizi de pământuri rare (TREO), cu o perspectivă rezonabilă de extracţie economică.

În cadrul TREO, care sunt considerate vitale pentru tranziţia globală de la combustibilii fosili, compania spune că există aproximativ 1,5 milioane de tone de pământuri rare legate de magneţi, care pot fi folosite în vehicule electrice şi turbine eoliene.

Descoperirea eclipsează un depozit masiv de pământuri rare găsit anul trecut în Suedia vecină.

Alf Reistad, CEO al Rare Earths Norway, a declarat pentru CNBC că descoperirea de la Fen reprezintă ”o mare piatră de hotar” pentru companie.

”Este important să menţionăm că astăzi nu există absolut nicio extracţie de elemente de pământuri rare în Europa”, a spus Reistad prin videoconferinţă.

Unul dintre obiectivele Legii materiilor prime critice este de a extrage cel puţin 10% din cererea anuală de pământuri rare a Uniunii Europene până în 2030, iar Rare Earths Norway spune că speră să contribuie la acest obiectiv.

Rare Earths Norway a spus că zăcământul de pământuri rare din Telemark, situat la aproximativ 210 de kilometri sud-vest de Oslo, ar putea sublinia poziţia Norvegiei ca parte integrantă a lanţului valoric al pământurilor rare şi al materiilor prime critice din Europa.

Pământurile rare, ”mai importante” decât petrolul şi gazele

Cele mai multe elemente de pământuri rare sunt situate în China, a doua mare economie din lume, unde se estimează că se face 70% din extracţia globală de minereu de pământuri rare şi 90% din prelucrarea minereului de pământuri rare.

China a fost cel mai mare partener al UE pentru importurile de elemente de pământuri rare în 2022, reprezentând 40% din totalul importurilor în funcţie de greutate.

Vacanță în Norvegia 2024. Fiordurile norvegiene, considerate cea mai mare atracție turistică a lumii

Privind în perspectivă, Rare Earths Norway a spus că lucrările de explorare la complex vor continua, cu foraje suplimentare care sunt programate pentru luna viitoare.

Întrebat dacă el crede că resursele descoperite ar putea fi considerate de mai multă valoare decât livrările de petrol şi gaze ale Norvegiei, Reistad a răspuns: ”Nu au mai multă valoare, dar preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că litiul şi elementele de pământuri rare vor în curând va fi mai importante decât petrolul şi gazul.”

Wikipedia: Ce sunt Pământurile rare

Metalele denumite pământuri rare reprezintă un grup de 17 elemente extrem de importante, socotite critice, pentru asamblarea a aproximativ un sfert din tehnologia actuală – de la telefoane mobile, com­po­nente de calculator și motoare electrice până la tehnologii precum bateriile electrice, armamentul sofisticat și tur­binele eoliene. În anul 2010, China producea aproximativ 97% din pământurile rare consumate în întreaga lume.

• Scandiu
  Ytriu
  Lantan
  Ceriu
  Praseodim
  Neodim
  Promețiu
  Samariu
  Europiu
  Gadoliniu
  Terbiu
  Disprosiu
  Holmiu
  Erbiu
  Tuliu
  Yterbiu
  Lutețiu

Producția de pământuri rare în perioada 1950-2000
Rezervele totale de astfel de minerale la nivel mondial sunt estimate la circa 99 de milioane de tone, dintre care circa 36 de milioane de tone sunt în China, 19 milioane de tone în Rusia și țările vecine și 13 milioane de tone în SUA. Minele exploatate sunt însă extrem de puține, iar producția anuală era în 2009 de circa 124.000 de tone, din care 120.000 de tone provin din China. Cantități mai mici produc India, Brazilia și Malaezia.În anul 2000, producția totală era de 40.000 de tone, iar în 2010 aceasta a ajuns la 200.000 de tone.

Metale rare în subsolul României. Unde se găsesc materii prime care au devenit esențiale după invazia Rusiei în Ucraina

O analiză realizată de Ministerul Economiei, denumită „Strategia României pentru Resurse Minerale Neenergetice – Orizont 2035” arată că există indicii privind prezența unor resurse de materii prime critice pe teritoriul țării.

În general, aceste resurse de materii prime se regăsesc în fostele zone miniere închise în ultimii 30 de ani. Aceste resurse nu pot fi, însă, exploatate din cauza investițiilor foarte mari necesare pentru redeschiderea minelor, dar și imposibilitatea prelucrării în țară.

România nu este capabilă, în prezent, să prelucreze în țară nici măcar concentratul de cupru exploatat din cariera Roșia Poieni din Munții Apuseni. De mai mulți ani, materia primă din care se obține cupru este vândută în China.

Totuși, reprezentanții Ministerului Economiei consideră că este benefică realizarea unei baze de date cu metalele rare care există în România și zonele unde ar putea fi exploatate. Toate acestea, în contextul invaziei Rusiei în Ucraina și a embargoului impus de Uniunea Europeană pe resursele care erau importate din Rusia.

„Realizarea unei evaluări a bazei naționale de materii prime critice are o importanță cu totul deosebită, întrucât o astfel de evaluare răspunde necesității de a identifica și exploata resurse de materii prime extrem de valoroase și indispensabile economiei U.E. și care altfel, ar trebui procurate din alte surse”, se arată în strategie.

Resurse de materii prime rare în România FOTO Strategie Ministerul Economiei

Una dintre zonele unde se găsesc astfel de metale rare este cea a Munților Apuseni. Astfel, la Baia de Arieș (Alba) ar exista bismut într-o cantitate de 2.000 de grame pe tonă. Acesta se găsește sub formă de sulfuri sau sulfosăruri dar și ca oxid sau bismut activ. Tot bismut ar mai putea fi exploatat la Baia Sprie, Brusturi, Nistru, Rodna, Băiuț și Valea Blaznei.

Bismutul este un metal moale, sfărâmicios, alb-cenuşiu cu reflexe roșiatice, utilizat în industrie la obţinerea aliajelor cu temperatura de topire joasă, în industria. Sărurile sunt folosite în medicină și cosmetică. De asemenea, aliajele de bismut au câștigat popularitate ca înlocuitori ai plumbului.
De asemenea, germaniu se găsește în toate cele trei zone miniere din Apuseni: Baia de Arieș – 12 grame/tonă, Zlatna – 33 grame/tonă, Bucium – 12 grame/tonă, Barza – 13 grame pe tonă și Roșia Montană – 16 grame/tonă. Germaniul metalic este utilizat ca și semiconductor în tranzistori, precum și alte dispozitive electronice. Utilizările curente ale germaniului includ încorporarea sa în sistemele de fibră optică și celule solare. Compușii germanici sunt de asemenea utilizați drept catalizatori, precum și materiale pentru nanofire.

În alte zone ale țării se găsește Staniu (Tarnița, Bocșa, Valea Morii – Barza și Nistru), Beriliu (Teregova – Caraș-Severin), Litiu (Munții Lotrului), Vanadiu (Munții Pădurea Craiului), Cobalt (Bălan, Fundu Moldovei, Bocșa, Moldova Nouă), Galiu (Bălan, Rodna, Săcărâmb), Magneziu (Budureasa – Bihor) și „pământuri rare” (Glogoca, Grădiștea de Munte, Ogaba, Clejnești etc).

Aceste metale rare sunt utilizate în diferite industrii cum ar fi cele aerospațiale, aeronautică, electronică, echipamente medicale, baterii solare, în tehnologia semiconductorilor, a automaticii și electronicii, industria siderurgică și metalurgică, în industria aliajelor, a materialelor refractare și a polimerilor. Principalii beneficiari sunt marile companii occidentale care activează în domeniile menționate.