Viktor Orban își dorește formarea unui grup anti-Ucraina în interiorul UE. Ce țări ar participa, alături de Ungaria la ”reconstrucția grupului Vișegrad 4”

Premierul Viktor Orbán intenționează să refacă influentul grup de cooperare regională cunoscut sub numele de Vișegrad 4, într-o formulă restrânsă, dar mai compactă din punct de vedere ideologic, care să consolideze poziția Ungariei în fața Bruxellesului.

Potrivit publicației Politico, planul vizează o coordonare mai strânsă între guvernele celor trei țări în chestiunile de politică externă și europeană. Viktor Orbán speră ca o cooperare mai strânsă cu premierul slovac Robert Fico și cu liderul populist ceh Andrej Babiš, recent câștigător al alegerilor parlamentare, să ducă la o „aliniere a pozițiilor” înaintea marilor reuniuni ale liderilor UE. Deși alianța nu a fost încă formalizată, diplomați europeni avertizează că o astfel de inițiativă ar putea complica semnificativ deciziile Uniunii privind sprijinul pentru Ucraina.

„Cred că se va întâmpla și va deveni din ce în ce mai vizibilă”, a spus directorul politic al premierului, Balázs Orbán, întrebat despre posibilitatea ca o alianță sceptică față de Ucraina să înceapă să acționeze ca un bloc în Consiliul European.

„A funcționat foarte bine în timpul crizei migrației. Așa am putut rezista”, a mai spus el, referindu-se la așa-numitul grup Vișegrad 4, format din Ungaria, Cehia, Slovacia și Polonia, pe vremea când partidul eurosceptic Lege și Justiție conducea la Varșovia, după 2015.

Citește și: Rusia vinde toate activele internaționale ale Lukoil, după sancțiunile impuse de SUA

Grupul Vișegrad a fost creat în 1991, când Polonia, Cehia, Slovacia și Ungaria au semnat un acord de cooperare regională pentru a-și accelera integrarea în NATO și Uniunea Europeană. După aderarea lor la UE, în 2004, alianța și-a pierdut din coeziune, însă a redevenit relevantă în timpul crizei refugiaților din 2015, când cele patru țări s-au opus politicilor de migrație ale Bruxellesului.

Pe atunci, premierul polonez Mateusz Morawiecki era considerat liderul informal al grupului, iar coaliția promova politici conservatoare, pro-familie și o abordare dură privind protejarea granițelor externe ale Uniunii. Astăzi, însă, noul guvern polonez condus de Donald Tusk s-a distanțat ferm de Budapesta și este un susținător consecvent al Kievului, ceea ce face improbabilă revenirea Poloniei în acest format.

În schimb, premierii Slovaciei și Cehiei, Robert Fico și Andrej Babiš, au preluat o parte dintre pozițiile lui Orbán, cerând „dialog cu Moscova în locul presiunilor economice”. Babiš a fost criticat de diplomați cehi și europeni pentru declarațiile sale ambigue privind continuarea ajutorului european pentru Ucraina, iar ministrul ceh de externe a avertizat recent, într-un interviu pentru POLITICO, că Babiš ar fi „marioneta lui Orbán” la masa Consiliului European.

Citește și: SUA pun presiune pe Ungaria ca să nu mai importe petrol rusesc

Chiar dacă reconstituirea completă a grupului Vișegrad este incertă, Budapesta lucrează intens la extinderea influenței sale în instituțiile europene. Balázs Orbán a explicat că eforturile premierului ungar se extind „dincolo de Consiliul European”, vizând o cooperare mai amplă în Parlamentul European.

„Reconstrucția [grupului Vișegrad 4] este în desfășurare. Avem a treia cea mai mare facțiune din Parlamentul European. Avem o rețea de think tank-uri, foarte prezentă aici (n.r. la Bruxelles), care are și o ramură transatlantică. Și căutăm parteneri, aliați pe fiecare subiect”, a adăugat Balázs Orbán.

El a menționat că partidul Fidesz, condus de Viktor Orbán, ar putea colabora cu grupuri politice de extremă dreapta precum Patrioții pentru Europa, Conservatorii și Reformiștii Europeni (ECR), dar și cu formațiuni din grupul „Europa Națiunilor Suverane” sau chiar cu „anumite grupuri de stânga”, în funcție de interesele comune. Potrivit consilierului, partidele tradiționale din PPE ar putea, în viitor, „să se întoarcă împotriva președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen”, ceea ce ar distruge actuala majoritate centristă de la Bruxelles.

Ungaria se pregătește pentru lupta electorală internă

Ambițiile europene ale premierului ungar vin într-un moment delicat pentru politica internă de la Budapesta. Viktor Orbán, aflat la putere de 15 ani, se confruntă cu o competiție electorală dură anul viitor, în condițiile în care partidul său, Fidesz, este depășit în sondaje de formațiunea Tisza, condusă de liderul opoziției, Péter Magyar.

Mathias Corvinus Collegium, un think tank apropiat de guvern și condus de Balázs Orbán, și-a extins prezența la Bruxelles din 2022, devenind o platformă de promovare a viziunii conservatoare a Budapestei. Întrebat despre campania electorală, consilierul premierului a recunoscut dificultățile momentului: va fi „dificilă, ca întotdeauna”, afirmând că Bruxellesul ar fi implicat într-un „efort organizat și coordonat de a încerca să înlăture guvernul ungar”, care ar include și „sprijin politic pentru opoziție”.

Comisia Europeană a respins aceste acuzații, subliniind că suspendarea fondurilor europene destinate Ungariei este o consecință a încălcărilor statului de drept și nu o acțiune cu motivație politică.

Citește și: Rusia se retrage oficial din acordul cu SUA privind eliminarea plutoniului de uz militar