Absolvenții români, provocare de proporții: să muncească în țară sau să plătească pentru educația lor?

Absolvenții nu mai doresc să rămână în România! Pe piaţa muncii există o tensiune şi o frustrare fără precedent. Companiile au nevoie constantă de angajaţi, însă nu-i găsesc, iar când îi găsesc spun că sunt foarte slab pregătiţi, iar aici vorbim, mai ales, de tinerele generații, care ies de pe băncile şcolilor fără cunoștințe vaste.

Mai mult decât atât, noile generaţii fie au pretenţii salariale, mai exact, salariul lor sa fie foarte mare, fie privesc jobul doar ca pe o experienţă, adică după câteva luni pleacă pentru că se plictisesc, pentru că nu este ceea ce îşi doresc cu adevărat sau pentru că nu înţeleg ce trebuie să facă, pentru că nu înţeleg ce înseamnă o slujbă cu program.

Numărul celor care sunt disponibili pentru a fi angajaţi în România s-a redus foarte mult, pentru că foarte mulţi tineri aleg să plece să muncească peste hotare imediat după ce își termină studiile, sau imediat după ce capătă o oarecare experienţă în economia românească.

Ai putea fi interesat și de: Sporurile pe care le promite profesorilor ministrul Educaţiei, în compensare pentru că nu a fost finalizată legea salarizării unitare

Absolvenții aleg munca peste hotare!

Nu este o noutate faptul că antreprenorii din spatele companiilor și directorii executivi se confruntă în mod direct cu această problemă de resurse umane. Astfel, aceștia spun că trebuie să fie ceva făcut în această privință. Acestea sunt câteva dintre ideile puse pe masă:

1. Cei care termină o şcoală în România, indiferent că este liceu sau facultate, trebuie să lucreze o perioadă în economia românească. În România şcoala este gratis, absolvenţii nu plătesc pentru ea, dar în schimb plătesc companiile, prin taxe şi impozite. Aşa că, dacă cineva beneficiază de o şcoală gratuită în România, dacă pleacă în afară fără să lucreze 5-10 ani aici, ar trebui să plătească şcoala făcută.

Spre exemplu, medicii: în România şcoala este gratuită atât pentru medici cât şi pentru asistente, iar imediat după ce aceştia termină şcoala şi stau 1-2-3 ani în sistem şi capătă experienţă aleg să plece imediat în Occident, în Anglia, în Franţa, în Germania, în Belgia etc.

Statul român, adică firmele, au plătit această şcolarizare, însă când este vorba să stea o anumită perioadă şi să lucreze în România în contul acestei şcolarizări gratis, este tăcere totală.

Ţările din Occident beneficiază de aceşti absolvenţi fără să plătească nimic, iar România rămâne în schimb fără medici şi asistente.  În armată, dacă pleci din acest domeniu mai repede decât scrie în contract că trebuie să stai, trebuie să plăteşti toată şcolarizarea. Toată lumea aruncă cu ouă în şcoala românească, dar piaţa muncii din Occident de-abia aşteaptă să-i recruteze pe români, mai ales dacă sunt tineri şi au o oarecare specializare.