Adoptarea euro, o poveste fără sfârșit pentru România. În 2024, țara noastră nu îndeplinește niciuna dintre condițiile necesare

Adoptarea euro se numără printre responsabilitățile pe care țara noastră și le-a asumat odată cu aderarea la Uniunea Europeană. Cu toate acestea, problemele interne ale țării noastre, peste care s-au suprapus crizele economice și politice internaționale au făcut ca acest pas să fie amânat. Din nefericire, după cum explică Johan Gabriels, Director Regional pentru Europa de Sud-Est al iBanFirst, România nu îndeplinește în acest moment niciunul dintre criteriile pentru a face această tranziție, transmite Wall Street.ro.

După cum subliniază Johan Gabriels, faptul că România nu a reușit adoptarea euro vine cu o „notă de plată” consistentă. Mai exact, în prezent suportăm unele dintre cele mai mari rate din Uniunea Europeană atunci când ne împrumutăm, iar intrarea în zona euro ne-ar deschide calea către credite mai ieftine.

Adoptarea euro agenda publică a României încă din 2010, dar a fost amânat până în 2019, 2024 și acum 2029. Adrian Câciu, fost ministru al finanțelor, a exprimat în anul trecut speranța că aderarea va avea loc în 2026, însă politicile fiscale ale țării noastre nu au contribuit deloc la îndeplinirea vreunui criteriu până în prezent.

Te-ar putea interesa și: Evoluții neașteptate pe piața valutară. Analistul Adrian Măniuţiu: „Suntem într-o zonă de maxim istoric”

Ce condiții trebuie să îndeplinească România pentru adoptarea euro?

După cum explică Johan Gabriels, dacă România își dorește adoptare euro trebuie să îndeplinească aceste patru condiții:

• Stabilitatea prețurilor. Potrivit lui Johan Gabriels, director la iBanFirst, o țară care vrea adoptarea euro trebuie să aibe o rată a inflației care nu depășește cu mai mult de 1,5% media ratelor inflației înregistrate de cele mai performante trei state membre ale Uniunii Europene. În ianuarie, rata anuală a inflației în România a fost cea mai ridicată din UE, ajungând la 7,3%;
• Sustenabilitatea finanțelor publice. Pentru ca trecerea le euro să aibă loc, deficitul bugetar anual nu ar trebui să depășească 3% din PIB. În România, la finalul anului 2023, deficitul bugetar a atins 5,68% din PIB. De asemenea, conform altui criteriu, datoria guvernamentală nu ar trebui să depășească 60% din PIB.
• Stabilitatea cursului de schimb. Asta înseamnă că pentru a face adoptareala euro, țara noastră trebuie să fie implicată în Mecanismul Cursului de Schimb II (ERM II) pentru cel puțin doi ani, fără să înregistreze deprecieri semnificative ale monedei naționale față de euro. În cazul României, aderarea la acest mecanism nu a avut loc, deoarece țara are un regim de curs de schimb flotant, care permite intervențiile BNR pe piața valutară.
• Convergența dobânzii cheie pe termen lung. Conform unui alt criteriu, rata dobânzilor pe termen lung nu ar trebui să depășească cu mai mult de 2 puncte procentuale media ratelor dobânzilor înregistrate de cele mai performante trei state membre ale Uniunii Europene. România întâmpină dificultăți în ceea ce privește acest criteriu pentru a face adoptarea euro, deoarece rata dobânzii pe termen lung (10 ani, ca referință) depășește 7%, în timp ce ținta ar fi de 2%.

Citește și: Bulgaria adoptă moneda euro. Ce înseamnă decizia pentru economia bulgară şi când va face România trecerea