Ministra Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, a anunțat că instituția pe care o conduce pregătește un proiect legislativ care vizează creșterea semnificativă a amenzilor pentru persoanele care hrănesc animalele sălbatice, în special urșii. Inițiativa vine în contextul unei recente tragedii petrecute pe Transfăgărășan, unde un motociclist italian a fost ucis de o ursoaică. Ministra atrage atenția că acest gen de comportament uman contribuie direct la domesticirea animalelor sălbatice, pierderea fricii acestora față de oameni și, inevitabil, la incidente violente.
Te-ar mai putea interesa și: Plouă cu amenzi. Un centru pentru vârstnici din Sectorul 1 a primit amenzi de peste 160.000 de lei după un control
Diana Buzoianu a explicat că urșii de pe Transfăgărășan au fost obișnuiți să primească hrană de la turiști, ceea ce le-a modificat comportamentul natural. Acest lucru îi face periculoși, iar interacțiunea lor cu oamenii devine inevitabilă. Ministra menționează că, în realitate, atunci când un om hrănește un urs, chiar și o singură dată, contribuie la condamnarea acestuia la moarte, pentru că animalul va fi ulterior fie relocat, fie eutanasiat după un incident.cale ar trebui luate în colaborare cu experți în domeniu, pentru a asigura atât protejarea populației, cât și a faunei.
„Urşii de pe Transfăgărăşan au fost obişnuiţi să primească mâncare, iar aici soluţia este ca oamenii să înţeleagă că dacă mai fac asta, dacă au dat fie şi o singură dată de mâncare unui urs crezând că îi fac bine sau crezând că acest lucru este normal, atunci au condamnat la moarte acel urs. Iar acel urs nu va mai avea frică de oameni şi la un moment dat, sub o formă sau alta, va interacţiona cu oamemii şi se va ajunge la incidente dramatice”, a declarat, miercuri, la RFI, ministra Mediului, Diana Buzoianu.
Proiectul aflat în lucru urmărește nu doar majorarea amenzilor, ci și includerea expresă în legislație a interdicției de a hrăni animalele sălbatice. În prezent, singura prevedere clară în acest sens apare în Legea picnicului (Legea 54/2012), care prevede o amendă între 200 și 400 de lei.
Totodată, ministrul propune instalarea de sisteme CCTV în zonele cu risc ridicat, cum ar fi Transfăgărășanul, pentru a monitoriza comportamentul turiștilor și pentru a preveni incidentele. Ea a menționat că aceste sisteme ar trebui amplasate strategic, în locurile unde incidentele cu urși sunt frecvente, astfel încât autoritățile să poată interveni eficient.
„Chiar zilele acestea, avem o formă finală de proiect pe care o să-l propunem, de creştere drastică a amenzilor şi de prevedere exactă în lege a sancţiunilor în cazul hrănirii animalelor. Actuala lege nu are trecută expres referirea la hrănirea animalelor sălbatice. Şi atunci o să trecem expres şi acest caz ca să poată să fie dat exact”, a precizat Buzoianu.
Referitor la comunitățile rurale aflate în apropierea pădurilor, în special cele care dețin ferme, ministrul consideră esențială instalarea gardurilor electrice pentru protecția animalelor domestice. Ea a precizat că statul ar trebui să sprijine aceste măsuri, deoarece în lipsa unor sisteme de protecție eficiente, urșii vor continua să atace gospodăriile. Prezența urșilor în apropierea satelor nu poate fi complet eliminată, dar poate fi gestionată eficient dacă există infrastructura necesară.
„Pentru că ştii că acolo este o zonă de risc, unde în fiecare an se întâmplă incidente acolo, pot fi puse astfel de sisteme CCTV. Te duci targetat, acolo unde ştii că există un risc foarte mare”, a punctat Buzoianu.
„Acolo nu o să poţi să intervii niciodată să rămâi fără niciun urs care să-ţi vină lângă o fermă decât dacă ai ferma respectivă protejată de nişte sisteme pe care statul inclusiv să te ajute să le pui în aplicare”, a explicat Buzoianu.
Un alt punct important atins de Diana Buzoianu este legat de recensământul recent al populației de urși din România, realizat pe baza probelor ADN. Potrivit acestuia, în România trăiesc între 10.000 și 12.000 de urși, în timp ce capacitatea optimă de gestionare ar fi de aproximativ 3.500–4.000 de exemplare.
„Recensământul acesta a fost făcut pe baze de probe ADN şi a costat România foarte mulţi bani. Acum, bineînţeles că dacă te lupţi pentru a proteja viaţa animalelor, evident că orice recensământ care îţi spune că ai de trei ori mai mulţi urşi decât ai putea tu să gestionezi, este un recensământ care vine concret împotriva ceea ce tu susţii şi pentru misiunea pentru care te lupţi. Acum, noi o să ne uităm şi pe cifre, pentru că este important.
Am vorbit deja şi cu primari care ne spun situaţii dramatice. De exemplu, unul dintre primarii din Argeş cu care ne-am întâlnit săptămâna trecută ne-au povestit că în perioada în care s-a dat alarma pentru un urs în zona respectivă, în exact acelaşi timp a dispărut un copil. Şi că tot satul, evident îngrozit, l-a căutat vreo două ore, neştind dacă copilul respectiv a dispărut din cauza ursului. Sigur, au găsit copilul, dar vă daţi seama ce terorare au trăit oamenii respectivi”, a afirmat ministrul.
Ea a oferit și un exemplu elocvent din județul Argeș, unde, în timpul unei alerte pentru prezența unui urs, un copil a dispărut temporar, ceea ce a generat panică și teroare în comunitate. Deși copilul a fost găsit în siguranță, evenimentul subliniază nivelul de frică și stres trăit de locuitorii din zonele frecventate de urși.
„Vreau să protejăm şi viaţa oamenilor şi vreau să rămânem şi cu biodiversitate, pentru că noi avem încă o biodiversitate pe zona aceasta, care merită să fie protejată, pentru care merită să te lupţi. Dar în acelaşi timp trebuie să găsim şi soluţii ca oamenii să fie în siguranţă”, a mai spus ministra Mediului.
Te-ar mai putea interesa și: Sancțiuni mai aspre pentru vânzătorii care încalcă un drept fundamental al clienților. Amenzile pot ajunge până la 25.000 de lei