Anunț din partea BNR: Majorarea şi introducerea de anul viitor a unor taxe şi impozite indirecte va provoca o traiectorie mai ridicată a inflației

Majorarea şi introducerea de la începerea anului viitor a unor taxe şi impozite indirecte în scopul continuării consolidării bugetare, al căror impact va fi inflaţionist, deşi relativ modest şi tranzitoriu, va ridica pe termen scurt traiectoria descrescătoare a ratei anuale a inflaţiei peste cea evidenţiată în prognoza din luna august, potrivit Minutei şedinţei de politică monetară a Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României din 5 octombrie 2023, anunță sursele Economedia.

BNR anunță consecințele majorării taxelor și impozitelor viitoare

„În ceea ce priveşte evoluţiile viitoare, membrii Consiliului au arătat că, potrivit noilor evaluări, rata anuală a inflaţiei va continua să scadă până la finele anului curent în linie cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu, publicată în Raportul asupra inflaţiei din august, care anticipa coborârea acesteia la 7,5% în decembrie 2023, la 4,4% în decembrie 2024 şi la 3,8% la finele orizontului proiecţiei.

S-a sesizat că descreşterea aşteptată a ratei anuale a inflaţiei este atribuibilă tot factorilor pe partea ofertei, mai cu seamă efectelor de bază şi ajustărilor descendente ale cotaţiilor unor mărfuri, îndeosebi ale materiilor prime agroalimentare, dar şi recoltei bogate de legume-fructe pe plan intern, precum şi plafonării temporare a adaosului comercial la produse alimentare de bază, prezumată a fi prelungită cu încă trei luni”, anunță BNR.

Conform sursei, efectele dezinflaţioniste astfel exercitate vor fi receptate în principal pe segmentul energiei şi pe cel al alimentelor, afectând inclusiv dinamica inflaţiei de bază, iar, în ansamblul lor, vor fi mai intense în perspectivă apropiată decât s-a previzionat anterior şi contrabalansate doar în mică măsură de creşterea relativ mai pronunţată a dinamicii preţului combustibililor, pe fondul ascensiunii peste aşteptări a cotaţiei petrolului, au sesizat membrii Consiliului.

„Dincolo de orizontul apropiat de timp, balanţa riscurilor decurgând din acţiunea factorilor pe partea ofertei înclină însă evident în sens ascendent, dată fiind perspectiva majorării şi introducerii în debutul anului viitor a unor taxe şi impozite indirecte în scopul continuării consolidării bugetare, al căror impact inflaţionist, deşi relativ modest şi tranzitoriu, va ridica pe termen scurt traiectoria descrescătoare a ratei anuale a inflaţiei peste cea evidenţiată în prognoza din luna august, situată încă considerabil deasupra intervalului ţintei, au semnalat în mai multe intervenţii membrii Consiliului.

Influenţe inflaţioniste ar putea să vină pe termen scurt şi din modificările de impozite directe şi din eliminarea unor facilităţi fiscale recent aprobate, precum şi din eventuala majorare succesivă a nivelului salarizării minime, de natură să afecteze costurile firmelor, au susţinut mai mulţi membri ai Consiliului”, susţine BNR.

Te-ar putea interesa și: BNR recunoaște: Dobânda nu va scădea în 2023 și 2024. Cristian Popa: „Este exclus şi la începutul anului viitor”

Totodată, s-a convenit că din partea poziţiei ciclice a economiei sunt de aşteptat presiuni inflaţioniste mai intense, dar în atenuare mai pronunţată pe orizontul apropiat de timp decât în prognoza precedentă, în condiţiile în care noile evaluări indică o decelerare semnificativă a creşterii trimestriale a PIB în a doua parte a anului, inclusiv în raport cu previziunile, după avansul peste aşteptări din trimestrul II. Evoluţiile implică o restrângere relativ mai alertă a excedentului de cerere agregată în semestrul II 2023 şi revenirea acestuia la finele anului în linie cu prognoza din august, dar şi o redresare a dinamicii anuale a PIB, de la nivelul scăzut atins în trimestrul II, au remarcat membrii Consiliului.

Mai mult, s-a observat că, după cum demonstrează indicatorii cu frecvenţă ridicată, formarea brută de capital fix a rămas probabil în trimestrul III principalul determinant al creşterii economice, iar un nou impact expansionist, chiar în creştere, este posibil din partea exportului net, în condiţiile în care dinamica anuală a exporturilor de bunuri şi servicii a continuat să-şi mărească ecartul pozitiv faţă de cea a importurilor în prima lună a trimestrului III.

În acest caz, deficitul comercial şi-a accentuat considerabil declinul în termeni anuali în iulie, în timp ce deficitul de cont curent şi-a temperat semnificativ descreşterea faţă de perioada similară a anului precedent, în principal ca urmare a înrăutăţirii soldului balanţei veniturilor primare, au constatat membrii Consiliului.

După finalul acestui an, BNR menţionează că incertitudini şi riscuri la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, decurg însă din conduita viitoare a politicii fiscale şi din pachetul de măsuri fiscal-bugetare ce se prefigurează a fi implementat în anul 2024, de natură să conducă la slăbirea şi epuizarea mai rapidă a presiunilor inflaţioniste ale factorilor fundamentali şi la revenirea mai devreme a ratei inflaţiei în interiorul intervalului ţintei comparativ cu previziunile din august, au arătat în mod repetat membrii Consiliului.

Simultan, programul de ajustare fiscală va accentua corecţia deficitului de cont curent, odată cu reducerea celui bugetar, cu implicaţii favorabile inclusiv asupra costurilor de finanţare a economiei şi a comportamentului cursului de schimb al leului, au reiterat membrii Consiliului, evidenţiind şi relevanţa acestui program din perspectiva procedurii de deficit excesiv şi a angajamentelor asumate, dar şi a condiţionalităţilor ataşate altor acorduri încheiate cu CE.

În acest sens, membrii Consiliului au subliniat din nou importanţa atragerii şi utilizării eficiente a fondurilor europene, îndeosebi a celor aferente programului Next Generation EU, ce sunt esenţiale pentru realizarea reformelor structurale necesare şi a tranziţiei energetice, precum şi pentru sporirea potenţialului de creştere şi întărirea rezilienţei economiei româneşti.

De asemenea, au fost reliefate incertitudinile şi riscurile la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, generate de războiul din Ucraina, precum şi de performanţele sub aşteptări ale economiilor europene din perioada recentă.

Membrii Consiliului au apreciat că, în ansamblul său, contextul analizat justifică menţinerea neschimbată a ratei dobânzii de politică monetară, în vederea readucerii durabile a ratei anuale a inflaţiei în linie cu ţinta staţionară de 2,5% ą1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile.

S-a pus accentul și pe importanţa continuării monitorizării atente a evoluţiilor mediului intern şi internaţional, care să permită adecvarea instrumentelor de care dispune BNR în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu.

În aceste condiţii, Consiliul de administraţie al BNR a decis în unanimitate menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7,00%; totodată, a decis menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8,00% şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de depozit la 6,00%. Totodată, Consiliul de administraţie al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit, conform sursei precizate.

Vezi și: Prețurile locuințelor cresc! Românii se confruntă cu scumpirea finanțării, chirii majorate și oferte aflate în scădere