Bonus de 50% din salariu pentru o anumită categorie de bugetari

Bonus de 50% din salariu. Dacă acest proiect va fi aprobat, un director care lucrează pe fonduri europene şi care, în prezent, are un venit de 15.000 ar trebui să mai primească încă 8.000 de lei.

Bonus de 50% din salariu pentru bugetarii care lucrează pe aplicarea PNRR

Măsura se va aplica, desigur, și la acei angajați care au un venit mai mic. Mai exact, aceștia vor primi încă 6.000 de lei la salariu, scrie Antena3CNN

Senatorii din opoziție, care urmează să dea raport pe ordonanță, vor încerca să o blocheze, aşa că un nou scandal în Parlament pe această temă nu va mai surprinde pe nimeni.

Viceprimarii, primarii, președinții de consilii județene și vicepreședinții de consilii județene se numără și ei printre cei care vor avea creșteri salariale în cazul în care lucrează pe fonduri europene.

Simplii angajați vor beneficia și ei de creșteri salariale. Dacă lucrează până la 40 de ore pe fonduri europene, aceştia vor primi o creștere de 20% a venitului. În cazul în care lucrează 80 de ore, vor primi un salariu majorat cu 50%.

Citeste si Salariu minim de 4000 de lei pentru o singură categorie de angajaţi. Anunţul ministrului de Finanţe: „Această majorare va echilibra bugetul asigurărilor de stat”

De acest bonus de 50% din salariu nu vor beneficia demnitarii, cu excepţia funcţiilor de preşedinte și vicepreşedinte al consiliului judeţean şi primar și viceprimar.

„Personalul din instituțiile și/sau autoritățile publice nominalizat în echipele de proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile și/sau fonduri externe rambursabile, precum și personalul implicat în implementarea Mecanismului de redresare și reziliență prevăzut la art.6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului național de redresare și reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile și nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, cu modificările și completările ulterioare, aprobată prin Legea nr. 230/2021, beneficiază de majorarea salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare cu până la 50%, indiferent de numărul de proiecte în care este implicat. Această majorare se aplică proporțional cu timpul efectiv alocat activităților pentru fiecare proiect”, conform proiectului de ordonanţă.

Acest bonus de 50% din salariu, suportat din bugetul de stat

Premierul Nicolae Ciucă susţine că această majorare salarială pentru angajaţii implicaţi în aplicarea PNRR va fi plătită de la bugetul de stat, el precizând că „nu este vorba despre sporuri în plus, ci de o uniformizare”. Totodată, prim-ministrul spune că este nevoie de această majorare „pentru a nu mai avea elemente de diferență de la un minister la altul„.

„Trebuie să fim conștienți că avem aproape 30 miliarde de euro din PNRR, alte aproape 60 de miliarde de euro prin fondurile din cadrul financiar multianual 2014-2020 și 2021-2027. Cei care lucrează cu fondurile PNRR sunt plătiți din bani de la bugetul de stat.

Citeste si Bonus de 2000 de euro pentru familiile cu copii. Cine beneficiază de acest ajutor de la stat

Cei care lucrează cu fondurile de coeziune, banii sunt asigurați prin aceste fonduri europene. Nu este vorba despre sporuri în plus, ci de o uniformizare a acestor prevederi.

Pentru a nu mai avea elemente de diferență de la un minister la altul, am considerat necesar că trebuie să avem această procedură, astfel încât să ne asigurăm că avem capacitatea administrativă pentru a atrage fiecare eurocent, pentru că sunt foarte importante fondurile astfel încât să ne menținem în echilibru economia și să asigurăm tot ce ne-am propus prin PNRR și prin planul de guvernare”, a declarat premierul.

Printre argumentele aduse în favoarea adoptării respectivului proiect, în text se precizează că imposibilitatea de a reține personal înalt calificat ”va conduce la o instabilitate a aparatului tehnic la nivelul coordonatorilor de reforme și investiții, ceea ce va conduce la întârzieri în atingerea jaloanelor în termenele asumate, întârzieri care, la rândul lor, ar face imposibilă respectarea calendarului privind depunerea cererilor de plată către Comisia Europeană”.