Care este istoria alcoolismului în Romania: acum 150 de ani, țăranii dădeau vin şi ţuică până şi copiilor mici

Din punct de vedere al frecvenţei beţiilor, români se aflau, în 2021, pe locul doi în Europa. Aceleaşi statistici arată, că în medie, un român obişnuieşte bea în jur de 11 litri de alcool pur pe an. Situaţia nu este una nouă, cel puţin în mediul rural. Şi acum aproximativ 150 de ani, la ţară, se consuma alcool în cantități industriale, scrie Ziarul Unirea.

Ce scriau documentele istorice despre consumul de alcool în România

Conform rapoartelor vremii, ţăranii dădeau fără discernământ rachiu şi vin până şi copiilor, inclusiv sugarilor. Alcoolismul atinsese cote alarmante în România acelor vremuri, iar medicii căutau metode să-i dezvețe pe oameni de acest viciu.

În urmă cu 150 de ani, satele românești se confruntau cu o educaţie şi igienă precară şi mentalităţi arhaice. Noile tehnologii din agricultură nu pătrunseseră în lumea rurală, iar de cele mai multe ori ţăranii se aflau la cheremul arendaşilor, muncind din greu şi ducând o viaţă de eternă sărăcie, mai scrie sursa citată. Cu toate acestea, numărul crâşmelor, hanurilor şi a velniţelor era tot mai mare, iar ţăranul se refugia tot mai mult în viciu. Rapoartele medicilor vremii, prezentate în lucrarea „România medicilor” , scrisă de Constantin Bărbulescu prezintă o realitate cumplită:

Centura Bușteni-Azuga. Contestația depusă de Ozaltin ajunge pe masa judecătorilor pe 14 mai

Contestația depusă de către constructorul Ozaltin în cazul contractului pentru Centura Bușteni-Azuga ajunge pe masa judecătorilor de la Curtea de Apel Ploiești pe 14 mai…

Românii își vor primi pensiile înainte de Paște. Ministerul Muncii anunță data la care pensionarii vor încasa banii

Pensiile vor ajunge în buzunarele românilor înainte de Paște. Decizia oficială a fost anunțată de Ministerul Muncii.

„Săteanul bea rachiu în tot cursul anului, băutura lui de dimineaţă şi înaintea fiecărei mâncări este rachiul. La muncă săteanul crede în rachiu ca într-o fântână de puteri, iată pentru ce oricine are muncă la el sau la altul rachiul trebuie să-l aibă”, preciza în 1895, doctorul Manolescu, citat în lucrarea amintită. Alt medic Gheorghe Crăiniceanu, la rândul său, face următoarea remarcă „De băuturile ce le au, ţăranii fac abuz înspăimântător”, precizează acesta referindu-se la lumea rurală din judeţul Argeş.

Citește și: Cum au câștigat banii în fața preceptelor religioase: Dubai a eliminat taxa de 30% pe alcool, pentru a stimula turismul

Multe rapoarte medicale arată că ţăranii profitau de orice ocazie pentru a consuma în exces băuturi alcoolice.

„Ţuica se consumă în mod excesiv prin aceea ce poporaţiunea rurală decade moraliceşte şi fiziceşte. Rachiul mai trece în faţa ţăranului de o panacee aproape contra tuturor boalelor; fiecare oră de repaos se petrece în beţie”, preciza şi medicul Crăniceanu, citat în ”România medicilor”.

Statisticile vremii demonstrau că România rurală avea o problemă serioasă din punctul de vedere al consumului de alcool la finele secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea. În patima alcoolului cădeau cel mai repede ţăranii săraci. Mulţi dintre aceşti pălmaşi nevoiaşi, de multe ori jecmăniţi de arendaşi, îşi dădeau și ultimii bani rămași mai degrabă pe băutură. Casele lor erau dărăpănate şi gospodăriile ruinate. Aveau mulţi copii, neîngrijiţi şi murdari. Statisticile vremii arată însă că problema era cumva generalizată în societatea românească, mai scrie sursa citată.

Medicul Ştefan Possa considera că, la finele secolului al XIX lea, aproximativ 24% din populaţia din zona Moldovei era atinsă de alcoolism. Extinzând la nivelul întregii ţări, acelaşi medic era de părere că între 20 şi 30% din populaţia României era reprezentată de alcoolici.

Pe baza statisticilor vremii, specialiștii au estimat că românii consumau în jur de 12.5 litri de alcool pur, pe care de locuitor, într-un an.

În mediul rural dar şi în mahalalele târgurilor până şi copiilor li se dădeau să consume băuturi alcoolice. Medicul Bucureştiului, citat de Andrei Oişteanu în lucrarea sa „Narcotice în cultura română”, numit Constantin Caradaş, oferea mărturii halucinante despre acest obicei. „Îi adapă, pe copii, cu vin, cu rachiu, chiar când încă sug”.

Tot în lucrarea lui Andrei Oişteanu găsim şi o mărturie a lui Felix Aderca, petrecut în mahalaua Craiovei în perioada interbelică: „Carolina deveni foarte veselă; rupse copilul de la ţâţă şi îi dete vin din fundul paharului”. Aceleaşi constatări le face şi medicul Gheorghe Crăiniceanu, citat de istoricul Constantin Bărbulescu. Medicul Crăiniceanu spune că până şi copiilor mai mici de un an li se dădea vin şi rachiu.

Citește și: Rate de coșmar pentru români în 2023. Care este evoluția estimată pentru ROBOR și IRCC în noul an