Cât de eficientă a fost plafonarea adaosului comercial pentru alimentele de bază? Economiștii atrag atenția asupra strategiilor folosite de comercianți pentru a evita măsura

Analiștii economici critică intenția guvernului de a prelungi plafonarea adaosului comercial pentru alimentele de bază. Criticile exprimate de aceștia  se adaugă celor exprimate în mod public de comercianți sau de producători. Economedia notează că în ciuda măsurilor luate de autorități, retailerii au găsit metode pentru a-și menține profiturile.

Mai mulți economiști au făcut o analiză legată de plafonarea adaosului comercial pentru a vedea dacă măsura a avut efectele dorite de Guvern, dacă ar trebui sau nu prelungită măsura și ce alternative ar propune aceștia.

Guvernul a apelat la plafonarea adaosului comercial pentru a reduce inflația, iar în iarnă  Ciolacu spunea că scăderea acesteia nu ar fi avut loc fără o  plafonare a prețurilor de pe piața energiei și de pe cea a produselor alimentare. În plus, pe 3 august 2023, premierul a declarat că ordonanța a făcut ca la unele produse să aibă prețuri scăzute „cu 35% și chiar 50%”.

Entuziasmul premierului legat de plafonarea adaosului comercial pentru alimentele de bază și de către ministrul Agriculturii, Florin Barbu explicând că prețurile alimentelor de bază au înregistrat scăderi chiar și de 30-50%.

Te-ar putea interesa și: Plafonarea prețurilor la alimente se poate prelungi și în 2024! Ministrul Agriculturii a explicat întreaga situație

Ce spun economiștii despre plafonarea adaosului comercial pentru alimentele de bază?

După cum explică Adrian Codîrlașu, vicepreședintele CFA, evaluarea succesului pe care îl are plafonarea adaosului comercial  depinde, în cele din urmă, de  evoluția inflației. În plus, el subliniază faptul că unii comercianți pot apela la scumpirea unor produse pentru a-și conserva profiturile puse în pericol de plafonarea adaosului comercial.

„Acum depinde și cum e calculată inflația. Când se colectează prețul, de unde se colectează, pentru că sunt cantități diferite, calități diferite și dacă ne uităm doar la calitate mică și preț plafonat, atunci da. Pentru cei care cumpărau acele produse a avut efect. Problema este că în general, un comerciant are o țintă de profit pe spațiul pe care îl folosește în vânzarea de produse. Prin urmare, o scădere a prețului sau adaosului pentru un produs duce la o creștere pentru altul, astfel încât pe ansamblu, nu cred că a avut mare efect”, subliniază Adrian Codîrlașu.

În ceea ce privește impactul pe care plafonarea adaosului comercial l-a avut asupra inflației rămâne de stabilit și asta deoarece „nu avem date oficiale, pentru că INS-ul comunică foarte puțin transparent”.

„În mod normal, ar trebui ca această analiză să fie făcută de Guvern atunci când cere prelungirea acestei măsuri. Este argumentul care să motiveze prelungirea acestei măsuri. Nu eu sau dumneavoastră trebuie să facem dovada că această măsură e una bună, ci guvernul care a propus-o și o implementează deja de șase luni și mai cere încă trei luni prelungire. Aici e o discuție întreagă ce prețuri a luat INS-ul la carne, lapte, ouă, le-a luat pe cele din piață sau le-a luat pe cele plafonate”, spune Păun.

„Eu pot să observ, de exemplu, tot pe datele INS-ului, că avem în anul 2023 o creștere fabuloasă de prețuri, peste creșterea de prețuri la alimente, zice INS-ul, la detergenți, la produse de igienă personală, la produse chimice folosite la curățenie, folosite în în gospodărie. Adică ce s-a întâmplat de fapt? Dacă supermarketul a văzut că Guvernul i-a plafonat adaosul comercial la carne, la ouă, a zis ok, le mențin la vânzare și pe astea cu adaos comercial plafonat, unde nu pot să pun mai mult de atât, că nu mă lasă, dar în schimb am o grămadă de alte produse pe care le vând alături de carne, lapte, ouă și la care le pot crește cât vreau eu adaosul, inclusiv partea din adaos pe care o pierd la acele produse pentru care am adaosul plafonat”, mai adaugă acesta.

Citește și: Ministrul Agriculturii discută azi cu retailerii despre prelungirea măsurii de plafonare a adaosului comercial la alimente. Se doreşte prelungirea acestei măsuri şi după 31 ianuarie 2024