Ce se va întâmpla în România după reorganizarea administrativă?! 38 de orașe ar putea deveni comune, iar județele ar trebui să se comaseze cu alte localități

Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) și mai multe organizații patronale cu sute de membri solicită autorităților reorganizarea administrativ-teritorială a României, pentru reducerea aparatului biocratic. Ultimele informații relatate de economedia.ro arată că puțin peste 50% din orașe și-ar păstra statutul administrativ, iar 12% din comune nu ar suferi modificări.

Ce se va întâmpla după reorganizarea administrativă

CCIR și mai multe organizații patronale cu sute de membri cer autorităților reorganizarea teritorial-administrativă a României. Ultimele informații arată că solicitările au rolul de a reduce aparatul biocratic. Concret, reprezentanții cer reducerea de la 41 la 15 a numărului de județe; redefinirea noțiunii de oraș ca localitate cu cel puțin 10.000 de locuitori; redefinirea noțiunii de comună ca localitate la cel puțin 5.000 de locuitori, iar în cele din urmă, toate instituțiile publice deconcentrate ar trebui să fie reorganizate după această nouă formă.

Sursa citată a analizat cele 3189 unități administrativ-teritoriale din România în funcție de numărul de locuitori. În cazul în care regionalizarea propusă ar fi aprobată, județele Caraș-Severin, Hunedoara și Olt nu ar mai exista la forma actuală, pentru că nu au nicio comună cu mai mult de 5.000 locuitori. Concret, zonele menționate ar trebui să se comaseze cu alte localități.

Peste 60% dintre români sunt pesimiști atunci când vine vorba despre viitorul României. STUDIU

Peste 60% dintre români sunt pesimiști în privința viitorului țării. Care sunt motivele de îngrijorare. Sondaj INSCOP.

Ministerul Finanțelor vrea titluri Tezaur și pentru românii din diaspora. Cum va fi posibil acest lucru

Titluri de stat pentru românii din diaspora. Ministerul Finanțelor pregătește varianta Tezaur pentru toți.

Citește și: Vacanța în România, mai scumpă decât în destinațiile celebre de lux! Turiștii se declară șocați

În ceea ce privește județele Tulcea, Brăila și Mehedinți, ele ar rămâne cu un singur oraș, acela fiind municipiul-reședință. În Tulcea și Mehedinți sunt câte cinci orașe, iar în Brăila patru. Pe de altă parte, 45 de comune din România ar deveni orașe, depășind pragul de 10.000 de locuitori. Cele mai multe sunt în Ilfov (10) și Iași (6). De asemenea, județele Prahova, Constanța, Argeș, Cluj și Timiș au câte trei astfel de comune, referindu-ne la cele dezvoltate în zona metropolitană.

38 de orașe din România nu au nici măcar 5.000 de locuitori, fiind pragul propus pentru a deține statutul de comună. Cel mai mic este Băile Tușnad, în Harghita, acolo unde există doar 1.372 locuitori. Cele mai multe astfel de orașe se află în Vâlcea, concret, nu mai puțin de 5.

De asemenea, în Sibiu și Maramureș se află câte 3 orașe sub 5.000 de locuitori. Așadar, orașele din Alba care ar deveni comune sunt Baia de Arieș și Abrud, iar lista continuă în felul următor: Bacău – Slănic Moldova, Bihor – Nucet și Vașcău, Botoșani – Bucecea; Brașov – Predeal și Rupea; Brăila – Făurei, Caraș-Severin și Băile Herculane; Constanța – Negru Vodă; Dolj – Bechet; Gorj – Țicleni; Galați – Berești; Harghita – Băile Tușnad și Borsec.

De asemenea, în Hunedoara, orașul care ar deveni comună este Aninoasa, iar lista continuă astfel: Ialomița – Căzănești și Fierbinți Târg; Maramureș – Dragomirești, Săliștea de Sus și Cavnic; Mehedinți – Baia de Aramă; Mureș – Sângiorgiu de Pădure; Prahova – Slănic și Azuga; Sibiu – Copșa Mică, Ocna Sibiului și Miercurea Sibiului, Suceava – Solca și Milisăuți, Tulcea – Sulina și Isaccea. În cele din urmă, în Vâlcea, după restructurări, următoarele orașe ar trebui să devină comune: Ocnele Mari, Berbești, Bălcești, Băile Olănești și Băile Govora.

Te-ar putea interesa și: Județele din România în care mita se practică la nivel înalt. Cele mai multe cazuri în care pacienții au dat șpagă sunt descoperite în Teleorman și Giurgiu