Companiile caută angajați tineri, fără experiență. 4 din 10 joburi postate în 2023 pe site-urile de recrutare au fost pentru candidați entry-level

39,6% dintre joburi postate anul trecut au vizat candidații entry-level, respectiv pe cei care au între 0 și 2 ani de experiență. 28,4% au căutat candidați cu un nivel mediu de experiență (2 – 5 ani) și 21% acceptau inclusiv candidați fără niciun fel de experiență, potrivit datelor prezentate în cea de-a opta ediție a raportului anual Review & Trends, realizat de eJobs, cea mai mare platformă de recrutare online din România. 8,4% dintre joburi s-au adresat seniorilor, adică acelor candidați care au cel puțin 5 ani de experiență și 2,6% managerilor. Procentele sunt raportate la un număr total de 370.000 de joburi postate pe tot parcursul anului trecut.

„Procentele mai mici aferente pozițiilor de seniori și manageri se explică și prin faptul că 2023 a fost un an în care am văzut mai puține mișcări de carieră pe aceste două nivele profesionale. Managerii și specialiștii au fost mai puțin predispuși să își schimbe job-urile, au fost mai stabili decât în alți ani și, prin urmare, s-au eliberat mai puține poziții de acest tip pentru care a fost nevoie să se găsească înlocuitori”, spune Roxana Drăghici, Head of Sales în cadrul eJobs.

Citește și: Câştigă 460.000 lei la un job pe care nu o vrea nimeni! Tânăra de 21 de ani are concediu patru luni pe an

Joburi pentru tinerii fără experiență

Candidații cu un nivel scăzut de experiență au fost nu doar cei mai căutați, ci și cei care au aplicat cel mai mult. Astfel, mai mult de jumătate din cele 11 milioane de aplicări din 2023 au mers către joburile entry-level. În plus, pentru al patrulea an consecutiv, categoria 18-24 de ani rămâne a doua cea mai activă grupă de vârstă, la distanță mică de primul loc, ocupat de candidații cu vârste cuprinse între 25 și 35 de ani. Este, totodată, și segmentul care a înregistrat o dinamică ascendentă în a doua jumătate a anului, comparativ cu prima, în timp ce aplicările candidaților de 25-35 de ani au avut o ușoară scădere în celelalte luni față de debutul anului.

Domeniile în care au aplicat cel mai mult candidații entry-level au fost retail, call-center / BPO, servicii, IT / telecom, banking, turism, advertising / marketing / PR și industria alimentară.

Citește și: Sondaj Eurostat: România, locul 2 pe podimul fericirii în UE, la egalitate cu Finlanda

„Acestea sunt, de altfel, și domeniile care au cele mai multe joburi disponibile pentru cei care se află la început de carieră sau pentru cei care vor să se angajeze într-un domeniu nou, în care nu au foarte multă experiență. Pentru mulți tineri, spre exemplu, sunt considerate „punți” de trecere spre alte domenii și locul în care pot deprinde un prim set de abilități profesionale”, explică Roxana Drăghici.

15,7% dintre aplicările entry-level au mers către joburile remote și doar 1,7% au fost interesați de ofertele de muncă din străinătate. „Comparativ cu mediile generale, îi vedem la fel de puțin dispuși să plece în alte țări, însă reprezintă categoria profesională care își dorește cel mai multă să aibă opțiune de a lucra exclusiv de acasă sau și de acasă”, mai spune Roxana Drăghici.

Potrivit datelor Salario, comparatorul salarial marca eJobs, salariul mediu net la nivel național (pentru toate domeniile) pentru cei din segmentul entry-level este de 3.400 de lei, însă așteptările salariale pe care le au aceștia urcă până la 4.500 de lei.

Joburi ân 2024: Sectoareel IT şi Horeca rămân în top

Reprezentanții Adecco menționează, la rândul lor, că, pe lângă IT, sectoare precum automotive, BPO/SCC, construcții, turismul, ospitalitatea și anumite segmente ale sectorului energetic și de producție întâmpină încetiniri în recrutări, companiile adoptând o abordare mai prudentă la finalul acestui an.

Perspectivele următoarelor luni sunt marcate de incertitudini, iar modul în care companiile vor reacționa la modificările legislative privind scutirile de impozit pentru profesioniștii IT va influența dinamica pieței forței de muncă.

Se conturează un an 2024 cu o posibilă atenție sporită către conservarea și gestionarea atentă a bugetelor, reflectând o atitudine mai precaută în privința investițiilor majore.