Cu 6 milioane de români care lucrează în străinătate, România „importă” muncitori asiatici pentru a-și rezolva criza de forță de muncă

Emigrarea către un stat în care salariile sunt mult mai bune decât cele din țara natală reprezintă o soluție la care de-a lungul ultimelor trei decenii milioane de români au apelat. Cu toate acestea, pe măsură ce numărul celor care au părăsit România a crescut, la care se adaugă îmbătrânirea populației, angajatorii din România au ajuns în punctul în care „importă” forță de muncă, mai exact, muncitori asiatici, notează Știri pe Surse.

„Am sosit aici în urmă cu șase luni ca să lucrez pentru (n.r livratorul) Glovo”, explică Naresh Chaudhary, un bărbat nepalez de 38 de ani, unul din miile de muncitori asiatici din România.

Tânărul susține că câștigă de două ori mai mult decât în Nepal, transportând mâncare prin București. Acești muncitori asiatici, deși nu vorbesc o română, au devenit treptat o prezență obișnuită în peisajul urban, satisfăcând cererea crescândă pentru servicii de livrare rapidă și eficientă.

„Este prima dată când vin aici”, explică tânărul, care a muncit înainte în Malaezia și Arabia Saudită. La fel ca mulți alți muncitori asicatici, a ajuns în București printr-o agenție de recrutare.

Te-ar putea interesa și: Românii, tot mai interesați de munca remote și în 2024. Cum s-a transformat piața și care sunt companiile care profită?

România apelează la muncitori asiatici pentru a-și asigura forța de muncă

După cum arată datele, România se confruntă cu o lipsă flagrantă de forță de muncă, din cauza plecării a milioane de locuitori către Europa de Vest după aderarea la Uniunea Europeană în 2007, iar soluția găsită pare a fi „importarea” de muncitori asiatici.

Deși pentru mulți muncitori asiatici România le oferă salarii net superioare celor din țările de origine, există și situații în care acest lucru nu este adevărat. Printre aceștia se numără și Sherpa Pemba, în vârstă de 32 de ani, dezamăgit de condițiile sale de muncă. Deși lucrează mai mult de unsprezece ore pe zi pentru Glovo, el se plânge că nu reușește niciodată să obțină suficiente livrări pentru a depăși nivelul minim cerut de angajator, asta deși i s-ar fi promis un salariu de 550 de euro.

„Ar trebui să petreacă mai mult timp în centrul orașului pentru a primi mai multe comenzi”, spune Valeriu Nicolae, directorul unui cămin în care locuiesc sute de muncitori asiatici.

La fel ca multe alte țări din estul și centrul Europei, România s-a văzut nevoită să-și deschidă piața muncii pentru a primi muncitori asiatici.

„Cu 6 milioane de români care lucrează în străinătate și o natalitate în scădere, avem o problemă serioasă de forță de muncă pentru economia noastră”, explică Romulus Badea, partener la Soter, o firmă de recrutare internațională, situația care face ca România să importe muncitori asiatici.

Citește și: Bulgaria este lovită de lipsa forței de muncă. Mai multe hoteluri de pe litoralul ar putea rămâne închise din cauza lipsei de angajați în 2024