Decizii majore la nivelul educației din România, după ce țara noastră a fost eliminată din „TOP 100 universități”

Sectorul cercetării din România ar urma să fie „mapat” până la mijlocul anului viitor, susține Bogdan Gruia-Ivan, minsitrul Cercetării. Demersul reprezintă un parteneriat al ministrului menționat cu Banca Mondială, a precizat oficialul de la București.

Asocierea cu Banca Mondială se bazează pe un contract de circa 7 milioane de euro, eșalonați pe patru ani, începând din 2023.

„În baza memorandumului de înţelegere semnat la București, la 13 iulie 2021, între Guvernul României şi Banca Mondială privind Parteneriatul pentru Modernizarea Administraţiei Publice şi Sprijinirea Reformelor Structurale, MCID a solicitat servicii de asistență tehnică rambursabile. Durată: 4 ani, 2023-2026 pentru ca este un angajament de lunga durată.

Valoarea contractului este de 6.979.000 euro, eșalonați pe cei patru ani, pentru servicii de asistență tehnică”, precizează EduPedu.

Universitățile României, invizibile în topurile internaționale

România a devenit invizibilă și în sport, dar și în zona de cercetare și educație. 

La începutul anului, fostul premier Nicolae Ciucă și ministrul Cercetării de atunci, Sebastian Burduja, vorbeau despre 1% din PIB Pentru Cercetare, în 2024. Programul de guvernare al echipei Ciolacu prevede la rândul său obiectivul atingerii unei ținte de 2% din PIB (1% finanțare privată și 1% finanțare publică) pentru cercetare.

Acum, ministrul Ivan spune că ținta este „ambițioasă” și că se bazează pe mai multe investiții din mediul privat.

Universitatea Babeș-Bolyai a ieșit din topul 1.000 global al universităților. Este pentru prima dată când România nu mai este prezentă în acest top după ce, în 2022, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) a fost singura instituție de învățământ superior din țara noastră prezentă în acesta.